Serviciului de iluminat public al Municipiului Buzau

1.1. Iluminatul public - necesitate şi tendinţe

Principalele funcţiuni ale iluminatului public sunt :

· iluminatul căilor rutiere ,

· iluminarea zonelor rezidenţiale ,

· iluminatul zonelor comerciale ,

· iluminatul zonelor de plimbare ,

· iluminatul zonelor comerciale ,

· iluminatul clădirilor şi monumentelor .

Iluminatul public trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de normele luminotehnice , fiziologice , de siguranţă a circulaţiei , şi de estetică arhitectonică , în următoarele condiţii :

· utilizarea raţională a energiei electrice ,

· reducerea costului investiţiilor ,

· reducerea cheltuielilor anuale de exploatare a instalaţiilor electrice de iluminat.

Realizarea unui iluminat corespunzător determină în special reducerea cheltuielilor indirecte , reducerea numărului de accidente pe timp de noapte , reducerea riscului de accidente rutiere , reducerea numărului de agresiuni contra persoanelor , îmbunătăţirea climatului social şi cultural prin creşterea siguranţei activităţilor pe durata nopţii .

Asigurarea unui iluminat corespunzător poate conduce la o reducere cu 30 % a numărului total de accidente pe timp de noapte pentru drumurile urbane , cu 45 % pe cele rurale şi cu 30 % pentru autostrăzi . Totodată , iluminatul corespunzător al trotuarelor reduce substanţial numărul de agresiuni fizice , conducând la creşterea încrederii populaţiei pe timpul nopţii .

· siguranţa traficului

· securitatea persoanelor

· îmbunătăţirea orientării în trafic

· un habitat plăcut

· posibilitatea orientării personale

Avantajele unui iluminat public de calitate:

· Scăderea costurilor comunităţii

· reducerea accidentelor

· reducerea criminalităţii

· orientare

· confort psihic şi vizual

Raportul Comitetului European de Iluminat, CIE 99, evidenţiază reducerea numărului de evenimente rutiere, în cazul unui iluminat corespunzător, cu:

· 30% pe drumuri urbane (trafic mixt)

· 45% pe drumuri rurale

· minim 30% pe autostrăzi

DRUMURILE PRINCIPALE

· datorită puterii instalate mari, costul energiei este cea mai mare problemă; soluţia este un sistem optic eficient în cazul unei instalaţii noi sau renovate ,

· o bună distribuţie luminoasă măreşte distanţa dintre stâlpi reducând astfel, drastic, costurile proprietarului sistemului de iluminat în cazul unor noi instalaţii,

DRUMURI SECUNDARE ŞI REZIDENŢIALE

· majoritatea punctelor de lumină sunt instalate în aceste zone ,

· cerinţele sunt funcţionalitatea, economia (în special în consumul de energie) şi designul plăcut ,

· lumina "albă" este folosită pentru a crea zone rezidenţiale plăcute, unde oamenii să se simtă în siguranţă ,

· iluminatul eficient presupune scăderea infracţionalităţii şi securitate sporită .

ZONE COMERCIALE ŞI PUBLICE

· un bun iluminat în zonele comerciale şi spaţii publice (de exemplu: parcuri, zone de promenadă etc) trebuie să înfrumuseţeze oraşul aducând atmosfera propice, ambianţă, identitate = ÎNFRUMUSEŢAREA ORAŞULUI .
ZONELE DE CONFLICT

· intersecţii, joncţiuni de autostrăzi şi zone pietonale ,

· joncţiuni de cale ferată ,

· intersecţii de drumuri cu geometrie variată ,

COSTURILE PROPRIETARULUI de Sistem Public de Iluminat

Analiza acestui aspect presupune :

· un mod realist de a privi asupra costurilor iluminatului public ,

· încercarea de a înţelege nevoile clienţilor ,

· analiza atât a investiţiei iniţiale, cât şi a costurilor de funcţionare, care sunt de multe ori o consecinţă a deciziilor iniţiale .

O privire în detaliu asupra acestor costuri arată ceea ce trebuie făcut pentru a pune în funcţiune o instalaţie de iluminat :

· faza pregătitoare: cost proiectare, aprovizionare , instalare = INVESTIŢIE INIŢIALĂ

· faza de exploatare = COSTURILE CU ENERGIA + COSTURILE DE ÎNTREŢINERE

· COSTURILE TOTALE = INVESTIŢIE + ENERGIE + ÎNTREŢINERE

Urmărind ce trebuie făcut pentru a pune în funcţiune o instalaţie de iluminat, deosebim:

COSTURILE TOTALE = INVESTIŢIE + ENERGIE + ÎNTREŢINERE

Ce reprezintă, totuşi, aceste costuri şi cum se poate interveni asupra lor?

Analizând cheltuielile operate de-a lungul unei perioade martor de 15 ani, observăm următoarea structură a costului:

Principiile generale ale reducerii costurilor de investiţie sunt:

- folosirea aranjamentului pe o parte sau central;

- alegerea corpurilor de iluminat eficiente energetic;

- folosirea cablării existente;

- montarea corpurilor de iluminat direct pe stâlp;

- respectarea normelor de iluminare M1-M5;

- gasirea unui echilibru între consum şi lumină pe drum.

Analizând preţurile din piaţă, se poate ajunge la ideea că valoarea investiţiei iniţiale reprezintă 10-15% din costul total

Costul de întreţinere este dat de:

- costul lămpii înlocuite x frecvenţa

- gradul de protecţie al compartimentului optic, care indică şi frecvenţa de curăţare a difuzorului

- verificarea de siguranţă şi înlocuirea componentelor electrice.

Preţul energiei electrice fiind în continuă creştere, factura de energie reprezintă o problemă dificilă şi se poate soluţiona doar printr-o alegere cât mai bună a soluţiei tehnice:

- spaţiere cât mai mare;

- contorizare diferenţiată (zi/noapte);

- folosirea sistemelor de dimming în afara orelor de vârf;

- reducerea numărului de ore de funcţionare (fotocelula);

- introducerea unde este posibil a telegestiunii.

Deosebit de importantă este crearea unui echilibru între posibilităţile bugetului şi iluminatul stradal eficient. Acest lucru presupune o analiză atât a investiţiei iniţiale, cât şi a costurilor de funcţionare, care sunt de multe ori o consecinţă a deciziilor iniţiale.

O ilustrare a economiilor ca rezultat a unor decizii iniţiale bune este următoarea:

Costuri comparative de energie la un corp cu sursa cu vapori de mercur faţă de unul cu sursa cu vapori de sodium, la acelasi flux luminos:

• 250W mercur x 4000 ore funcţionare anuală x 2400lei/kWh = 2.400.000 lei/an
• 150W sodiu x 4000 ore funcţionare anuală x 2400 lei/kWh = 1.440.000 lei/an

Economia pentru o lampă de 150W sodiu este de 960.000 lei/an la acelaşi rezultat (flux) luminos .

Vestea bună pentru grupurile interesate de iluminatul public este că începând din ianuarie 2003 există reglementări legislative referitoare la activităţile care au în centru acest iluminat. Astfel, salutăm apariţia Ordonanţei nr. 42/2003, prin care se definesc următoarele:

De asemenea, trecem la lucruri pozitive faptul că în România s-a standardizat iluminatul căilor de circulaţie prin SR EN 13433, spre deosebire de comunitatea europeană, pe teritoriul căreia circulă doar recomandări ale CIE (Comisia Internaţionala de Iluminat).

Teoretic, pe baza Ordonanţei 42/2003 orice administraţie publică locală înţelege că :

• este obligată să înfiinţeze (dacă nu există) un serviciu de iluminat public, dar nu unul oarecare, ci unul capabil să respecte cerinţele impuse de ANRSC prin procedura de licenţiere / autorizare.
• este obligată să reabiliteze, să întreţină şi să menţină sistemul de iluminat public (direct sau prin delegare de gestiune), astfel incat acesta sa corespundă normelor impuse prin SR EN 13433.

Vestea mai puţin plăcută este că lipsa unor norme clare şi coerente de aplicare a acestei ordonanţe, precum şi a legislaţiei terţiare referitoare la activitatea ANRSC, ridică un zid de probleme în jurul primărilor, a căror simplă bună intenţie nu mai este de ajuns.

Pe de altă parte, o primărie se confruntă cu un şir întreg de priorităţi costisitoare, programe de dezvoltare, integrare sau politice, dar mai ales cu o lipsă acută de fonduri.

În acest context, un rol major îl reprezintă relaţia cu furnizorul de energie, ELECTRICA SA , care a gestionat până acum cea mai mare parte a sistemelor de iluminat public din ţară. Cum însă acelaşi furnizor gestionează şi iluminatul casnic şi în mare masură cel industrial, iată o listă cu principalele probleme generate:

Pentru reducerea consumului de energie electrică aferent iluminatului public se recomandă :

· clasificarea străzilor conform normativelor internaţionale şi stabilirea parametrilor luminotehnici în funcţie de această clasificare ;

· adoptarea de măsuri pentru reducerea preţului unitar de revenire a energiei electrice ( lei/KWh ) pentru iluminat public , în special prin negocierea unui tarif redus , având în vedere consumul pe durata nopţii ( gol în curba de sarcină a furnizorului de energie electrică ) ;

· utilizarea lămpilor performante în procesul de reabilitare a instalaţiilor de iluminat public şi a corpurilor de iluminat performante .

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public , serviciile de iluminat public vor respecta şi vor îndeplini , la nivelul comunităţilor locale , în întregul lor , indicatorii de performanţă aprobaţi prin hotărâri ale consiliilor locale .

Iluminatul public stradal se realizează pentru iluminatul căilor de circulaţie publică, străzi, trotuare, pieţe, intersecţii, parcări, treceri de pietoni, poduri, pasaje, pasaje subterane.

Pentru toate aceste obiective, standardul roman SR 13433 precum si normele europene (CIE) stabilesc criterii clare de calitate si cantitate a iluminatului, in care scop si in acord cu legislatia romana specifica recomandam indeplinirea cu strictete a acestora de catre operatorul care va gestiona serviciul de iluminat public.

Marimile principale ce se supun reglemantarilor normativelor amintite sunt:

· nivelul de luminanţă a suprafeţei drumului sau iluminarea (dupa caz);

· uniformitatea acestei luminanţe / iluminari;

· limitarea orbirii cauzate de sistemul de ilumintat (orbire de incapacitate şi de disconfort).

o Selecţionarea unor aparate de iluminat cu performanţe bune dar care să răspundă şi unei anumite cerinţe estetice, pentru ca astfel să se poată realiza o armonie între aspectul arhitectural şi peisajul urban;

o Iluminatul trebuie să asigure securitatea pietonilor în raport cu vehiculele aflate în mişcare şi la potenţialele comportamente criminale;

o Controlul iluminării panourilor publicitare şi al efectelor altor reflectoare prin utilizarea unor surse de lumină utilizabile din punct de vedere al iluminării maxime admise, al temperaturii de culoare corelată, al culorii surselor de iluminat şi al poziţionării acestora faţă de traficul rutier, în vederea evitării distragerii atenţiei participanţilor la trafic şi a armonizării culorilor reclamelor luminoase cu cele utilizate la iluminatul public;

o Protejarea echipamentului contra actelor de vandalism;

o Întreţinerea facila a instalaţiei.

Calitatea aparatelor de iluminat şi a surselor aferente este hotărâtore în realizarea unui iluminat adecvat, ce influenţează în mod direct parametrii luminotehnici ai soluţiei ce urmează a fi implementate precum şi costurile ulterioare cu întreţinerea sistemului de iluminat la parametrii minimali stabilti.

De asemenea, aparatele de iluminat vor fi alese tinandu-se seama de clasificarea retelelor de circulatie (ex. rezidenţiale, trafic rutier, centre de oraşe, comerciale).

• Etanşeitate

- compartiment optic >=IP65;

- compartiment aparataj >=IP43.

Notă: Se recomandă utilizarea Aparatelor de iluminat cu IP66 ţinând cont de costurile reduse cu întreţinerea ulterioară pe de o parte şi cu realizarea constructivă a acestor aparate de iluminat în condiţii de performanţă ridicată.

Trebuie să se acorde o atenţie sporită asupra alegerii corespunzătoare a aparatului de iluminat în ceea ce priveşte:

- difuzor din policarbonat sau sticlă termorezistentă. Pentru difuzoarele din material sintetic (ex. policarbonat) este important ca acestea să fie rezistente la radiaţii UV, pentru a asigura aceleaşi performanţe fotometrice pe întreaga durată de viaţă.

- carcasă din materiale uşoare tip poliamidă, poliester armat cu fibră de sticlă, duraluminiu sau alte materiale cu proprietăţi mecanice şi anticorozive similare

· Rezistenţa la impact nu trebuie să fie mai mică de 5J (IK 8) iar pentru aparatele de iluminat de puteri scăzute în cazul cărora înălţimea de montaj este mai mică, este cu atât mai importantă această caracteristică cu cât expunerea la vandalismul în acest caz este mai ridicată (IK 10 = 20J).

· Sistemul de prindere al aparatelor pe braţul suport să permită montarea acestora orizontal şi vertical faţă de axul braţului. Sistemul de prindere trebuie să fie omologat de producător.

· Calitatea şi fiabilitatea accesoriilor electrice este foarte importantă:

- Accesoriile electrice să fie montate pe o placă demontabilă accesibilă în partea superioară a aparatului de iluminat. Aceasta permite o întreţinere usoară, o minimizare a timpului de întreţinere.

- condensator cu protecţie termică. Factor de putere >=0.92 (acesta este factorul de putere neutral, la care se raportează plata energiei reactive consumate).

- aparatul de iluminat va fi echipat cu siguranţă individuală în cazul în care se păstrează soluţia alimentării din reţeaua aeriană.

În cazul lămpilor cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune,

se impune utilizarea surselor tubulare cu flux luminos sporit ce asigură o eficienţă fotometrică corespunzatoare şi considerăm această caracteristică ca fiind o cerinţă standard.

În mod normal acestea ar trebui înlocuite la fiecare 3 – 4 ani (durata de viaţă economică), în scopul menţinerii performanţelor iniţiale şi a minimizării cheltuielilor de înlocuire.

- eficacitate luminoasă >=90 (lm/W)

- durată de viaţă 16.000 (h)

· Lampa 100 W Na tubulară cu flux luminos sporit:

- eficacitate luminoasă >=100 (lm/W)

- durată de viaţă 24.000 (h)

· Lampa 150 W tubulară cu flux luminos sporit:

- durată de viaţă 24.000 (h)

· Lampa 250W tubulară cu flux luminos sporit:

- eficacitate luminoasă >=120 (lm/W)

- durată de viaţă 24.000 (h)

In zonele în care exista iluminat public, stalpii de sustinere ai retelei vor fi reabilitati functie de gradul de uzura sau inlocuiti, dupa caz.

Amplasarea/poziţionarea aparatelor de iluminat pentru căile de circulaţie auto se va determina printr-o analiză care trebuie să prevină fenomenul de orbire.

Starea generală a sistemului de iluminat public din municipiul Buzau este îngrijorătoare din cauza următoarelor aspecte :

- reţele şi echipamente invechite, ineficiente şi cu un grad înaintat de uzură ,

- costuri cu energia electrică nejustificat de mari faţă de eficienţa luminoasă ,

- costuri de întreţinere / mentinere foarte mari generate de starea proastă a sistemului ,

- se înregistrează un număr mult prea mare de reclamaţii şi implicit de intervenţii, comparativ cu sistemele reabilitate din alte localităţi; acestea trebuie gestionate şi crează necesar de resurse şi un curent de opinie nefavorabil în rândul contribuabililor ,

- nu acoperă activitatea nocturnă a unor importante segmente de populaţie, generând stări de teamă, insecuritate şi favorizând aparitia vandalismului şi a fenomenelor criminale

- distribuţia în teritoriu a punctelor luminoase este inechitabilă şi neeficientă, astfel incât, în timp ce în unele zone iluminatul lipseşte cu desăvârşire sau este precar, în altele există o densitate nejustificat de mare de stâlpi de iluminat (cartiere) ,

- distribuţia luminii este neconformă cu standardele în vigoare şi crează dificultăţi participanţilor la trafic (disconfort, percepţie târzie şi incorectă a obstacolelor, orbire, lipsa de fluenţă în trafic, etc)

- aspectul nocturn al oraşului este net inferior celui diurn, nereuşind să pună în valoare elementele arhitectonice, ornamental-peisagistice şi personalitatea oraşului ,

In ceea ce priveşte zonele de risc sporit (intersecţii, poduri, treceri la nivel), acestea sunt iluminate cu mult sub limitele normale ce reglementează calitatea şi cantitatea iluminatului public.

De asemenea, sunt necesare extinderi ale sistemului de iluminat public in zonele:

- Intrarea Transilvaniei ,

- Aleea Industriilor ,

- Strada Primăverii ,

- Strada Viilor ,

- Podurile Drăgaica , Metalurgica şi Horticolei

precum şi în cartierele: Micro III, Micro XIV, Dorobanti I , Unirii , Balcescu , Brosteni , Micro V(blocuri) , Mihai Viteazu, Poşta (case) .

În prezent , activitatea de întreţinere a serviciului de iluminat public în municipiul Buzău este asigurată conform unui contract de service pentru lucrări de iluminat public încheiat între Primăria municipiului Buzău şi S.C. Electrica S.A. - S.I.S.E. - Muntenia Nord - A.I.S.E. Buzău .

Prin anexa prevăzută la acest contract , executantul - A.I.S.E. Buzău - se obligă să asigure executarea lucrărilor lucrări privind :

Valoarea lucrărilor executate se stabileşte lunar , pe baza situaţiilor de lucrări prestate şi confirmate de beneficiar , la tarifele stabilite de executant în urma contractului de aderare ( tarifele fiind impuse , neputând fi negociate ) .

Reţelele electrice de joasă tensiune pentru alimentarea cu energie a sistemului de iluminat public sunt în mare parte învechite şi prezintă un grad înaintat de uzură.

Situaţia cea mai rea este dată de reţeaua subterană care generează costuri nejustificat de mari prin necesitatea repetatelor intervenţii în vederea menţinerii în funcţiune.

In general, soluţiile adoptate de operatorul Electrica (AISE Bz) în ultimii ani au fost în solutie aeriană cu cablu torsadat.

Date sintetice despre reţelele de alimentare cu energie electrică se găsesc în tabelele de mai jos :

In municipiul Buzău există 98 posturi de transformare terane si 2 posturi subterane , care necesită lucrări de reabilitare si adăugare de aparatură conexă , după caz (fotocelule , contori ) .

În Municipiul Buzau la această dată separările se realizează din fondurile Sucursalei de Distribuţie a Energiei Electrice-Muntenia Nord Buzau.

In municipiul Buzău există în sistemul actual 5.655 de puncte luminoase instalate cu urmatoarea structură:

- aparate performanţe cu grad ridicat de protecţie şi cu eficacitate crescută ,

- aparate cu eficacitate medie, aflate într-un grad mai înaintat de uzură, ce necesită cheltuieli sporite de întreţinere / mentinere ,

- aparate foarte vechi, depreciate care sunt menţinute în funcţiune cu eforturi nejustificat de mari ,

- aparate tip « dulie cu pălărie », Norris C200/C300, care trebuie schimbate în totalitate împreună cu suporţii şi accesoriile aferente,

- un număr redus de proiectoare destinate iluminatului de faţade sau statui .

O detaliere funcţională este prezentată în tabelele următoare :

Capitolul 4. Indicatori de performanţă

Indicatorii de performanţă stabilesc condiţiile ce trebuie respectate de operatorii serviciului de iluminat public în asigurarea serviciului. Indicatorii de performanţă asigură condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească serviciul de iluminat public, avându-se în vedere:

b) adaptările la cerinţele concrete, diferenţiate în timp şi spaţiu ale comunităţii locale;

d) administrarea şi gestionarea serviciului în interesul comunităţii locale;

e) respectarea reglementărilor specifice în domeniul transportului, distribuţiei şi utilizării energiei electrice;

Indicatorii de performanţă pentru serviciul de iluminat public sunt specifici pentru următoarele activităţi:

a) calitatea şi eficienţa serviciului de iluminat public;

b) măsurarea, facturarea şi încasarea contravalorii serviciului efectuat;

c) îndeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciului efectuat;

d) menţinerea unor relaţii echitabile între operator şi utilizator prin rezolvarea operativă şi obiectivă a problemelor, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor care revin fiecărei părţi;

e) soluţionarea reclamaţiilor utilizatorilor referitoare la serviciul de iluminat public;

f) creşterea gradului de siguranţă rutieră;

g) scăderea infracţionalităţii.

În vederea urmăririi şi respectării indicatorilor de performanţă, operatorul trebuie să asigure:

a) gestiunea serviciului de iluminat public, conform prevederilor contractuale;

b) evidenţa utilizatorilor, alţii decât comunitatea locală;

c) înregistrarea activităţilor privind citirea echipamentelor de măsurare;

d) facturarea şi încasarea contravalorii serviciilor efectuate;

e) înregistrarea reclamaţiilor şi sesizărilor utilizatorilor, organelor de poliţie, gardienilor publici şi soluţionarea acestora;

f) accesul neîngrădit al autorităţii administraţiei publice locale, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile legale ce le revin, la informaţiile necesare stabilirii:

· modului de respectare şi îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate;

· calităţii şi eficienţei serviciilor prestate la nivelul indicatorilor de performanţă stabiliţi în contractul de delegare a gestiunii şi ai regulamentului de serviciu;

· modul de administrare, exploatare, conservare şi mentinere în funcţiune, dezvoltare şi/sau modernizare a sistemelor publice de iluminat din infrastructura edilitar-urbană încredinţată prin contractul de delegare a gestiunii;

· stadiul de realizare a investiţiilor;

· modul de respectare a parametrilor ceruţi prin prescripţiile tehnice şi a normelor metodologice.

a) a =24 h, pentru echipamentele SIPBz

Indicatorii se vor monitoriza după modernizare, menţinerea lor în timp se realizează prin programul de întreţinere adoptat, care ar trebui să fie impus de către Administraţia Publică Locală, pentru a se obţine oferte echivalente.

· ridicarea gradului de civilizaţie , a confortului şi a calităţii vieţii ,

· creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă în cadrul colectivităţilor locale , inclusiv asigurarea siguranţei circulaţiei rutiere şi pietonale ,

Conform prevederilor H.C.L. nr. 34/24.02.2005 , gestiunea serviciului de iluminat public în municipiul Buzău se va realiza prin modalitatea gestiunii delegate .

Criteriile care vor sta la baza selecţiei pentru concesionare vor fi, în condiţiile legii, următoarele :

- eficienţă economică si management performant;

- suma investiţiilor propuse;

- valoarea tehnică;

- modul de rezolvare a obligaţiilor privind protecţia mediului şi a problemelor sociale ;

- garanţiile profesionale şi financiare propuse de către fiecare ofertant.

· adaptabilitate la cerinţele concrete, diferenţiate în timp şi spaţiu, ale comunităţii locale;

· administrarea şi gestionarea serviciului în interesul comunităţilor locale;

· respectarea reglementărilor specifice în vigoare din domeniul transportului, distribuţiei şi utilizării energiei electrice;

La această dată ar trebui demarate, conform legii, procedurile de predare a acestei infrastructuri către Consiliul local al municipiului Buzau. Întreţinerea acestei infrastructuri este în sarcina societăţii până la predarea ei către Consiliul local al municipiului Buzau.

Defectele privind aparatele de iluminat public se rezolvă în termene ce nu depaşesc 48 h de la înregistrare.

Defectele reţelei de alimentare se comunică la SDFEE Buzau care realizează un număr de 8 defecte pe lună, în limita posibilităţilor.

Situaţia pe ultimii 3 ani se prezintă astfel:

Durata medie a întreruperilor accidentale , funcţie de tipul de iluminat este de 3-12h.

Aceste fonduri alocate au o rată de creştere mult prea mică pentru a putea reabilita şi moderniza iluminatul public în totalitate în următorii doi-trei ani, precum şi pentru a prelua cheltuielile cu întreţinerea şi modernizarea infrastructurii ce va fi preluată de la SC SDFEE S.A. Buzau.

Serviciul de iluminat public oferă, în schimb, beneficii indirecte şi efecte de antrenare:

· creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă în cadrul comunităţilor locale.

· asigurarea siguranţei circulaţiei rutiere şi pietonale.

· realizarea unei infrastructuri edilitare moderne.

· funcţionarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă, rentabilitate şi eficienţă economico- socială a comunităţii locale.

· reducerea consumului în instalaţiile de iluminat public.

Consumurile înregistrate în SIPBz în ultimii doi ani au fost:

Ideea de bază care se desprinde este că, cel mai mult Primăria Buzău cheltuieşte cu energia electrică (poate ajunge la 75-80% din costul total) de unde reiese necesitatea alegerii unei soluţii cât mai eficiente. Acest lucru înseamnă găsirea celei mai economice soluţii pentru o specificaţie tehnică dată (nivel de iluminare cerut).

Astfel :

Costuri în 5 ani cu un corp de iluminat modern, echipat cu lampă cu vapori de sodiu la înaltă presiune :

Întreţinere:

Actual , întreţinerea unui corp cu lampă de 250W costă , pe 5 ani :

Costurile pe 5 ani pentru 2.500 corpuri noi de 100W Na = 25 miliarde lei .

Iluminatul public are implicaţii directe în protecţia mediului prin mai multi factori:

· prin utilizarea echipamentelor cu componente reciclabile (ex.: excluderea utilizării surselor cu vapori de mercur).

· reducerea poluării luminoase prin orientarea aparatelor de iluminat spre suprafaţa căii de circulaţie (aparatele de iluminat nu pot fi utilizate pe post de “reflectoare”).

infrastructuri aferente iluminatului public, aflată la aceasta dată în proprietatea şi administrarea SC SDFEE S.A. Buzau.

3. Pornind de la soluţiile tehnice deja implementate în Municipiul Buzau, a necesităţilor de extindere a reţelei de iluminat public pe întreaga suprafaţă a municipiului, precum şi de la necesitatea aducerii iluminatului public în parametrii impuşi de SR13433 şi alinierea la normele Uniunii Europene, se recomandă concesionarea acestui serviciu către un operator autorizat în condiţiile legii.

Prin aceasta se înţelege aducerea în parametrii tehnici, conform normativelor naţionale şi cele ale Uniunii Europene în vigoare, a sistemului de iluminat public având în vedere următoarele aspecte:

· Realizare auditului tehnic privind starea SIPBz.

· Modernizarea SIPBz prin înlocuirea elementelor defecte sau necorespunzătoare.

· Extinderea SIPBz pentru zonele în care nu există sau este incomplet.

· Alte lucrări necesare pentru aducerea SIPBz în concordanţă cu cerinţele autorităţilor publice locale.

Întreţinerea şi menţinerea în funcţiune a sistemului de iluminat rezultat în urma reabilitării şi extinderii este o urmare logică a fazei de proiectare şi este detaliat în continuare .

Încă din faza de proiectare a unei instalaţii de iluminat este adesea posibil să se aleagă componentele, sistemele care vor conduce la activităţi de întreţinere minime:

· Prin alegerea de aparate de iluminat cu etanşeitate ridicată a compartimentului optic;

· Prin reducerea numărului de variante de echipare din schemă;

· Când este posibil să se utilizeze suprafeţe cu finisaje care rămân curate timp îndelungat sau sunt uşor de curăţat;

· Pregătirea unei scheme de întreţinere cât mai complete, inclusiv cu instrucţiuni;

· Organizarea unui flux informational eficient (feedback-uri ale greşelilor, dificultăţilor şi defectelor);

· Inspectarea stării suporţilor (stâlpi, console) şi a nivelului coroziunii.

Costurile cu munca efectuată depind de sistemul de înlocuire adoptat şi de accesibilitatea la aparatele de iluminat, alternativele fiind următoarele:

Cum deteriorarea fluxului luminos al lămpii, constituie o sursă de risipă a energiei, asigurarea unui serviciu de întreţinere corect conduce la un ciclu de viaţă eficient al acesteia.

C_b = L + S + E + D

unde: L = costul lămpii

S = costul muncii (inclusiv costul inspectării)

E = costul echipamentului de acces

D = costul depozitării deşeurilor

C_g = L + S + E + D

unde: L = costul lămpii

S = costul muncii pentru înlocuirea de grup pe lampă

E = costul echipamentului de acces

D = costul depozitării deşeurilor

C_t = C_g + F x C_b

unde: F = procentul de lămpi defecte şi înlocuite prioritar înlocuirii programate

Intervalul de curăţire optim (T) pentru un aparat de iluminat se obţine când costurile fluxului luminos pierdut egalează costul curăţirii. Intervalul optim de curăţire (T) poate fi determinat cu formula:

T = - C_c / C_a + 2C_c / DELTA C_a (ani)

Unde: T = intervalul de curăţire optim

DELTA = rata medie anuală a murdăririi aparatului de iluminat

Pentru stâlpi, console şi console murale, este necesară efectuarea de inspecţii frecvente şi vopsirea acestora, precum şi monitorizarea ocazională a stării părţilor aflate în pământ.

Pentru structuri cu vechime mai mare de 20 de ani, trebuie evaluată stabilitatea întregii structuri şi eventual, planificată înlocuirea acesteia. Înlocuirea fiecărei componente trebuie judecată din perspectiva riscului potenţial pe care-l constituie pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiei.

Cum tehnologia în domeniul iluminatului avansează permanent, există suficiente situaţii în care se înlocuieşte întreaga instalaţie, chiar dacă încă este sigura în funcţionare. În astfel de situaţii investiţiile se estimează în funcţie de:

· Posibila economie de energie electrică.

· Reducerea costurilor de întreţinere.

· Îmbunătăţirea ambientului vizual.

În ultimii ani se discută din ce în ce mai mult despre telegestiunea sistemelor de iluminat, însă deocamdată aplicarea acestui gen de sisteme pentru iluminatul stradal este extrem de costisitoare şi nu vor face obiectul acestui studiu.

Pentru monitorizarea stării sistemului de iluminat din Municipiul Buzau se poate adopta un sistem simplu de urmărire şi evidenţă computerizată, şi la costuri minime.

O metodă suplimentară, dar foarte eficientă de informare, asupra defectelor pe lângă inspectarea regulată a instalaţiei de către personalul desemnat, o constituie crearea unei linii telefonice verzi (dedicată acestei activităţi) pusă la dispoziţia utilizatorilor pentru reclamaţii.

Propunerea Serviciului de Gospodarie Comunala si Locativa din primaria Buzau a luat a luat în considerare , prin acest studiu de oportunitate , modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat pentru:

- înlocuirea reţelei aeriene şi a corpurilor de iluminat în cartierele Mihai Viteazu şi Poştă ,

- înlocuirea reţelei subterane şi a stâlpilor vechi tip SIL 5 cu stâlpi noi , corpuri noi de 70W , precum şi extinderea reţelei de iluminat public în cartierele de blocuri : Dorobanţi I , Micro V , Micro III , Broşteni , Unirii , Balcescu şi Micro XIV ,

b. obiective ornamental peisagistice

- Parcul Crâng ,

- Parcul Marghiloman ,

- Parcul Tineretului ,

- Scuar Furnica ,

- Scuar Scoala nr. 1 + statuia Aviator Badulescu ,

- Scuar Hasdeu + statuia Aviatorului ,

- Scuar Spiru Haret / N.Balcescu

c. obiective arhitecturale

- clădirile situate pe strada Cuza-vodă ,

- Biblioteca Judeteana Vasile Voiculescu

- Castelul Marghiloman ,

- Biserici ,

- Cladirea Prefecturii ,

d. Alte obiective:

- fântâni arteziene

- poduri

- Podul Dragaica ( zona industriala) ,

- Podul Horticolei ,

- Podul Metalurgica

În cazul concesionării SIPBz s-au avut în vedere :

- reabilitarea prin modernizare si extindere a sistemului de iluminat actual

- trecerea din retea LEA in LES de alimentare a unor puncte luminoase din zona centrala si de interes turistic a orasului

- extinderea sistemului de iluminat public in zonele in care acesta lipseste

- realizarea iluminatului arhitectural, ornamental si ornamental-festiv in conditii necesare si suficiente

Valoarea estimativă a lucrărilor de reabilitare este de 4.000.000 € .

Estimarea acestei valori a avut in vedere aprecierea costurilor pentru urmatoarele activitati:

• proiectarea tehnica

- studii de teren (audit)

- solutionare, proiectare luminotehnica si de executie

- avize, acorduri, autorizari, taxe

- consultanta si asistenta tehnica

- verificari MTPTL

• investitii in echipamente de iluminat, accesorii, consumabile, elemente de retea
• organizare santier, taxe
• investitii in crearea, organizarea si dotarea unui dispecerat
• lucrari de executie potrivit programarii, incluzand manopera, transport, depozitare-manipulare
• bransamente, separari in posturi, contorizari
• refacerea cadrului natural si alte lucrari de protectia mediului
• probe tehnologice, incercari la receptie, darea in folosinta
• cheltuieli neprevazute

- o rată medie a dobânzii considerată de 9-10% (la Euro)

Capitolul 8. Nivelul minim al redevenŢei

În conformitate cu:

- prevederile Legii nr.219/1998 privind regimul concesiunilor (Art.4) prin care se stabileşte, ca modul de calcul şi modul de plată a redevenţei se stabileşte de către autorităţile administraţiei publice locale ;

- prevederile Ordonanţei nr.42 aprobată şi modificată prin Legea nr.475/2003,(art 14, alin.2) , prin care în cazul gestiunii delegate, veniturile proprii ale operatorilor se asigură prin încasarea de la autoritatea administraţiei publice locale, în calitate de reprezentant al comunităţii locale beneficiare ale serviciului de iluminat public, a sumelor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, cu respectarea următoarelor:

b. protejarea autonomiei financiare a operatorilor;

Capitolul 9. Durata estimată a concesiunii

Contratul de concesiune, în condiţiile legii, poate fi prelungit pentru o perioadă egală cu cel mult jumătate din durata sa iniţială, prin simplul acord de voinţă al părţilor.

· Aprobarea studiului de oportunitate în vederea concesionării serviciului de iluminat public din Municipiul Buzau prin HCL.

· maxim 12 zile calendaristice pentru transmiterea anunţului către:

- Monitorul Oficial al României, Partea a VI –a;

- Cotidian de circulaţie naţională;

- Cotidian de circulaţie locală.

· în cazul în care licitaţia publică nu a condus la desemnarea unui câştigător, se va consemna această situaţie într-un proces verbal şi în termen de 45 de zile se va organiza o nouă licitaţie.

· termen de realizare a raportului de evaluare 7 zile calendaristice;

· după primirea raportului comisiei de evaluare, concendentul informează ofertantul declarat câştigător în termen de 5 zile calendaristice despre alegerea sa şi în acelaşi timp se anunţă ceilalţi ofertanţi despre respingerea ofertei lor.

· În termen de 10 zile calendaristice de la comunicarea respingerii ofertei, ofertantul respins poate solicita în scris o copie a procesului verbal de evaluare.

· În termen de 5 zile calendaristice de la primirea procesului verbal de evaluare, ofertantul respins poate depune contestaţia.

1. Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, modificată şi completată prin Legea nr. 528/2004);

3. Legea nr. 326/2001 privind Serviciie publice de gospodărie comunală, cu modificările şi completările ulterioare;

4. Ordonanţa nr. 42/2003 privind organizarea şi funcţionarea seviciilor de iluminat public, modificată şi aprobată prin Legea nr.475/2003, Art. 6 Alin. a) din HG nr. 373/2002, cu modificările şi completările ulterioare ale HG nr. 1561/2004.

5. Regulamentul cadru al serviciilor de iluminat public/2004;

6. Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului de iluminat public în municipiul Buzău , aprobat prin HCL nr.