Nr. Reg.  J 10/ 1003/ 1994;  C.U.I. 6303828;   Tel. 0238 / 720356, 714502, 712794, 711905;   Fax: 0238 / 445786

 

 

Strategia locală a municipiului Buzău privind accelerarea dezvoltării Serviciului comunitar de alimentare cu energie termică in sistem centralizat

 

 

Capitolul 1  Elaborator strategie si documente de referinta

 

- Unitatea municipală pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice ( Unitatea Locală de Monitorizare – ULM );

- Operatorul local atestat privind prestarea Serviciului comunitar de alimentare cu energie termică in sistem centralizat.

 

1.1 Atribuţiunile ULM

 

a) fundamentează şi coordonează elaborarea strategiilor locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice şi monitorizează implementarea acestora; pregăteşte strategiile locale pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice, în colaborare cu operatorii existenţi şi prezentarea acestora autorităţilor administraţiei publice locale municipale, spre aprobare;

b) pregătesc, în colaborare cu operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice, planurile de implementare a strategiilor locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice şi le prezintă autorităţilor administraţiei publice locale municipale, spre aprobare; Strategia locală a municipiului Buzău privind accelerarea dezvoltării Serviciului comunitar de alimentare cu energie termică in sistem centralizat stă la baza fundamentării, elaborării şi implementării Planului multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilităţi publice. Planul multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilităţi publice are scopul de a asigura extinderea, modernizarea şi eficientizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora la standarde europene, în conformitate cu angajamentele aplicabile serviciilor comunitare de utilităţi publice, asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea 157/2005. Planul multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilităţi publice se corelează cu Planul naţional de dezvoltare.

c) asistă operatorii şi autorităţile administraţiei publice locale în procesul de accesare şi atragere a fondurilor pentru investiţii;

d) pregătesc şi transmit rapoarte de activitate către birourile prefecturale, Unitatea centrala de monitorizare, precum şi autorităţilor de management care gestionează instrumentele structurale şi programele operationale cu impact în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, după caz;

e) implementarea strategiilor locale, municipale sau judeţene pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice şi monitorizarea rezultatelor fiecărui operator;

f) asigurarea conformitatii clauzelor ataşate la contractele de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice cu prevederile Strategiei naţionale;

g) pregătirea şi trimiterea raportului de activitate către birourile de monitorizare de la nivel de prefectură;

h) asistarea operatorilor de interes local municipal şi a consiliilor locale municipale în procesul de accesare a fondurilor pentru investiţii;

i) prezentarea rapoartelor de activitate şi supunerea acestora spre aprobarea consiliului local municipal;

j) pregătirea şi supunerea spre aprobare a ajustărilor strategiei locale, municipale sau judeţene prin consultări cu autorităţile responsabile;

k) administrarea relaţiei cu reprezentanţi ai UE, ai instituţiilor financiare internaţionale, ai băncilor şi ai autorităţilor administraţiei publice centrale;

 

1.2 Atribuţiunile operatorului local 

 

Operatorii serviciilor comunitare de utilităţi publice, definiţi potrivit legislaţiei privind serviciile comunitare de utilităţi publice în vigoare, vor conlucra îndeaproape cu autorităţile administraţiei publice locale pentru a implementa prezenta Strategie locală, indiferent de natura capitalului lor şi de modalitatea de gestiune adoptată.

Operatorii au obligaţia de a raporta periodic către ULM stadiul de realizare a prevederilor strategiei locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a planurilor de implementare aferente.

 

1.3 Documente de referinţă

 

Prezenta strategie are la bază prevederile următoarelor documente de referinţă :

-          Legii 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, republicată;

-          <LLNK 12002    78180 301   0 46>OG 78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a unor centrale termice şi electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor judeţene sau locale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 643/2002;<LLNK 12002   643 10 201   0 18>

-          <LLNK 12004    48180 301   0 46>OUG 48/2004 pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populaţiei, pentru încălzirea locuinţei şi prepararea apei calde de consum prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 430/2004<LLNK 12004   430 10 201   0 18>;

-          HG 933/2004 <LLNK 12004   933 20 301   0 33>privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termică;

-          OG 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciului de alimentare cu energie termica produsă centralizat;

-          HG 882/2004 : Strategia naţională privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate ;

-          HG 541/2003 <LLNK 12003   541 20 301   0 33>privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, care transpune în legislaţia internă prevederile Directivei 2001/80/CE.

-          Legea 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termica.

                                                  Capitolul 2  Introducere

 

2.1.Caracterizarea contextului energetic mondial

 

Incepând cu a doua parte a secolului al XX lea omenirea a inceput să se confrunte cu probleme majore in domeniul energiei.

Analizele şi studiile efectuate avertizau asupra multor aspecte privind problema energetică, dintre care mentionăm două :

a)      epuizarea in ritm alert a resurselor energetice fosile;

b)      creşterea puternică a emisiilor de gaze a condus la apariţia efectului de seră şi propagarea unor dezechilibre climaterice tot mai manifestate.

Potrivit estimărilor, rezervele convenţionale de petrol şi de gaze naturale sunt disponibile pe o perioadă de până la o jumătate de secol. In acest context este de domeniul necesităţii stringente şi obiective creşterea mai rapidă a utilizării surselor de energie regenerabilă, surse care au avantajul că au un impact neglijabil asupra mediului ambiant.

 

2.2. Problematica sistemelor energetice de interes local la nivel european.

 

Până la criza energetică din anii 1972-1973 sistemele de incălzire a localităţilor nu reprezentau o problemă care să revină administraţiilor    ( locale şi centrale )

Atât criza energetică cât şi conştientizarea tot mai accentuată a faptului că aceste sisteme reprezintă in fapt o piaţă locală, au remodificat insă viziunea asupra acestui serviciu. Principalele direcţii, constituite ca tendinţe pe termen lung in politica energetică la nivel european, vizează urmatoarele aspecte :

a)      la nivel macroeconomic producţia energiei termice este tot mai intens corelată cu producţia energiei electrice.

b)      progresul tehnic in domeniul producerii energiei termice a dus la aplicarea de noi soluţii, cu eficienţă in randamente tot mai mari, in paralel cu dezvoltarea unui proces de reducere a dimensiunii sistemelor de producere.

c)      Alături de reţelele de energie electrică, cele aferente gazelor naturale sunt intr-un proces susţinut de extindere.

d)      Protecţia mediului ambiant a devenit o prioritate in proiectarea, implementarea şi exploatarea sistemelor centralizate de incălzire.

In acest context, sistemele de producţie a energiei electrice in cogenerare au cunoscut o dezvoltare tot mai amplă: ponderea energiei electrice produsă prin cogenerare din totalul producţiei de energie electrică a fost, la nivel european de cca. 7%, iar Directiva C.E. din 2003 fixează pentru anul 2010 un obiectiv de 20%.

Cartea Albă pentru o strategie comunitară a fixat ca obiectiv strategic dublarea aportului surselor regenerabile de la 6% la 12% relativ la totalul consumului de energie din ţările U.E.; alte obiective principale se definesc a fi următoarele:

a)      realizarea a unui milion de sisteme fotovoltaice;

b)      utilizarea a peste 15 milioane m2 captatoare solare;

c)      10000 MWt produşi in instalaţii de cogenerare cu biomasă ;

d)      peste un million de gospodării incălzite cu biogaz.

Directiva 77/27.11.2001 privind promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile prevede:

a)      stabilirea unei cote ţintă pentru fiecare ţară membră a U.E. privind consumul de energie din surse regenerabile;

b)      creşterea contribuţiei surselor regenerabile de la 14% la 22% din consumul brut de energie până in 2010;

c)      ataşarea unor scheme suport de finanţare a programelor de investiţii şi modernizare;

d)      simplificarea procedurilor administrative pentru proiectele care valorifică sursele regenerabile;

e)      acces gratuit şi prioritar la reţelele de transport şi distribuţie.

In ceea ce priveşte principalele tendinţe ale alimentării cu energie termică, la nivel european, s-au structurat următoarele direcţii principale:

a)      in marile aglomerări urbane, soluţia alimentării in sistem centralizat conduce la economii de combustibili şi reducerea poluării;

b)      la exploatarea CET-urilor se pot utiliza şi combustibili solizi inferiori;

c)      creşterea flexibilităţii sistemelor de incălzire sub aspectul tipului de combustibili utilizaţi reprezintă unul din obiectivele strategiilor in sistemele centralizate locale de incălzire;

d)      retehnologizarea subsistemelor, care conduc la obţinerea simultană a căldurii şi energiei electrice prin cogenerare cu randamente ridicate;

e)      realizarea contorizării căldurii pe intregul lanţ al sistemelor centralizate ( reţea primară de transport - puncte termice - reţea secundară- branşament, respectiv repartitoare de costuri ).

 

Capitolul 3 Obiective

 

Serviciul comunitar de alimentare cu energie termică in sistem centralizat in municipiul Buzău este un serviciu de interes public local, municipal, infiinţat şi organizat de autoritatea administraţiei publice locale, gestionat şi exploatat sub coordonarea, responsabilitatea şi controlul acesteia prin care se asigură alimentarea cu energie termică in sistem centralizat în baza unor reguli specifice care trec dincolo de regulile obişnuite aplicabile altor servicii: universalitate, continuitate, adaptabilitate, accesibilitate, transparenţă.

Aceste servicii sunt furnizate fie prin modalitatea gestiunii directe, bazată pe darea în administrare către operatori de drept public, fie prin modalitatea gestiunii indirecte (delegate), bazată pe contracte de delegare a gestiunii încheiate cu operatori de drept privat.

În domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, trebuie să se stabilească o delimitare clară a competenţelor şi responsabilităţilor precum şi o definire echilibrată, coerentă şi acceptabilă a drepturilor şi obligaţiilor ce revin diferiţilor actori implicaţi în furnizarea serviciilor: autorităţi publice locale - operatori - utilizatori. În definirea responsabilităţilor autorităţilor administraţiei publice locale este necesar să se evite, pe de o parte, situaţiile de vid de competenţă şi, pe de altă parte, dublările de competenţă; această definire trebuie să se facă ţinându-se seama de exigenţele următoare:

a) apropierea serviciilor în raport cu utilizatorii;

b) posibilitatea entităţii însărcinate cu furnizarea serviciului de a-l adapta nevoilor şi circumstanţelor (flexibilitate, adaptabilitate);

c) asigurarea indicatorilor de performanţă în ceea ce priveşte calitatea, continuitatea, eficacitatea, eficienţa, serviciilor furnizate;

d) complementaritatea în acţiunea autorităţilor centrale şi locale.

 

3.1 Orientări

 

Dezvoltarea  Serviciului comunitar de alimentare cu energie termică in sistem centralizat şi reforma acestuia au la bază următoarele orientări:

a) organizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice în raport cu cerinţele populaţiei;

b) introducerea standardelor de calitate (indicatorilor de performanţă) în baza cărora serviciile comunitare de utilităţi publice să poată fi monitorizate şi evaluate;

c) liberalizarea pieţei serviciilor comunitare de utilităţi publice,

d) promovarea relaţiilor contractuale echilibrate, orientate către rezultat, bazate pe conceptul gestiunii delegate;

e) instituirea unui sistem de monitorizare şi evaluare a executării contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice;

f) simplificarea procedurilor de emitere a avizelor, acordurilor;

g) adoptarea unor proceduri şi mecanisme specifice pentru monitorizarea şi evaluarea performantelor serviciilor comunitare de utilităţi publice;

h) corelarea planurilor de amenajare a teritoriului cu proiecte de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilităţi publice;

i)consultarea publică pentru stabilirea standardelor de calitate (indicatorilor de performanţă) pentru serviciile comunitare de utilităţi publice şi evaluarea acestora;

j) extinderea gestiunii delegate a serviciilor comunitare de utilităţi publice bazată pe contracte de concesiune şi contracte de parteneriat public-privat, promovarea privatizării operatorilor furnizori/prestatori ai serviciilor comunitare de utilităţi publice şi atragerea investiţiilor private în dezvoltarea şi modernizarea sistemelor comunitare de utilităţi publice;

k) introducerea, la nivel municipal, a funcţiei de manager/director general al serviciilor comunitare de utilităţi publice care să preia activitatea viceprimarilor legată de conducerea, coordonarea, monitorizarea şi controlul serviciilor comunitare de utilităţi publice de interes local, respectiv judeţean;

l) clarificarea principiilor şi mecanismelor decizionale cu privire la iniţierea, fundamentarea, aprobarea şi finanţarea investiţiilor publice de interes local;

        m) introducerea manualului de audit urban al Uniunii Europene pentru evaluarea stadiului de dezvoltare şi pentru estimarea necesarului de investiţii în infrastructura edilitar-urbana;

n) eliminarea distorsiunilor care afectează concurenţa pe piaţa serviciilor comunitare de utilităţi publice şi reducerea prin reglementări adecvate a influenţei caracterului de monopol al acestor servicii;

o) schimbarea actualului sistem de acordare a subvenţiei pentru energia termică furnizată populaţiei prin trecerea de la subvenţionarea producţiei brute de energie termică la subvenţionarea energiei termice efectiv furnizată;

p) promovarea privatizării operatorilor producători şi distribuitori de energie termică şi a implicarii sectorului privat în finanţarea, realizarea şi exploatarea de noi capacităţi de producţie a energiei termice, bazate pe cogenerare şi pe resurse naturale nepoluante şi regenerabile (energie geotermală, energie solară, gaz de fermentaţie, biomasă);

q) asigurarea unui regim de funcţionare de bază pentru centralele în cogenerare dictat de necesarul urban de energie termică, diferenţa eventuală de energie electrică necesară municipalităţii urmând a fi asigurată de Sistemul energetic naţional prin contracte de servicii de sistem şi furnizare de energie de compensare;

r) implementarea programului de contorizare a căldurii la branşamentul utilizatorului prin contoare de bloc sau scară şi trecerea intensivă la contorizarea individuală a locuinţelor;

            s) clarificarea rolului şi atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice locale şi ale operatorilor şi asigurarea autonomiei funcţionale şi financiare a acestora;

t) introducerea la nivelul operatorilor serviciilor comunitare de utilităţi publice a sistemului de management de mediu ISO 14.001;

u) utilizarea transparentă şi creşterea capacităţii de atragere, utilizare şi absorbţie a fondurilor de preaderare şi a instrumentelor structurale, după 2007, prin pregătirea, până la acea dată, a unui portofoliu de proiecte şi obiective de investiţii specifice infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilităţi publice.

 

3.2 Obiective generale

 

a) atingerea conformităţii cu prevederile legislaţiei UE aplicabile serviciilor comunitare de utilităţi publice;

b) atingerea conformitatii cu standardele comunitare privind calitatea şi cantitatea serviciilor comunitare de utilităţi publice;

c) creşterea capacităţii de absorbtie a resurselor financiare alocate din fonduri comunitare şi de atragere a fondurilor de investiţii;

d) creşterea capacităţii de elaborare, promovare şi finanţare a proiectelor de investiţii aferente infrastructurii de interes local;

e) creşterea graduala a capacităţii de autofinanţare a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, corespunzător nivelelor acceptate în Uniunea Europeană;

f) satisfacerea cerinţelor de interes public ale colectivităţilor locale şi creşterea bunastarii populaţiei;

   

3.3 Obiectivele specifice

 

Serviciul de alimentare cu energie termica în sistem centralizat se desfăşoară în baza prevederilor <LLNK 12002    73130 301   0 33>OGOGOG 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciului de alimentare cu energie termica produsă centralizat, coroborate cu prevederile: <LLNK 12000   199 11 201   0 18>LL

-          Legii 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, republicată,

-          <LLNK 12002    78180 301   0 46>OG 78/2002 privind asigurarea condiţiilor de funcţionare a unor centrale termice şi electrice de termoficare aflate în proprietatea consiliilor judeţene sau locale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 643/2002 <LLNK 12002   643 10 201   0 18>,

-          <LLNK 12004    48180 301   0 46> OUG 48/2004 pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populaţiei, pentru încălzirea locuinţei şi prepararea apei calde de consum prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 430/2004<LLNK 12004   430 10 201   0 18>,

-          HG 933/2004 <LLNK 12004   933 20 301   0 33>privind contorizarea consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termică,

-          Legea 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termica, s.a.

Politicile şi priorităţile privind restructurarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat au fost stabilite prin Strategia naţională privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate, aprobată prin        HG 882/2004<LLNK 12004   882 20 301   0 33>.

Principalele reglementări U.E. aplicabile domeniului încălzirii urbane în sistem centralizat sunt:

    a) Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti în aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere;

    b) Directiva 93/76/CE privind limitarea emisiilor de dioxid de carbon prin îmbunătăţirea eficientei energetice;

    c) Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;

    d) Directiva 2004/8/CE privind promovarea cogenerării pe baza cererii de căldură utilă pe piaţa internă;

e) Directiva 2002/91/CE privind performanta energetica a clădirilor;

 

        În vederea armonizării legislaţiei interne cu legislaţia U.E. a fost adoptată HG 541/2003 <LLNK 12003   541 20 301   0 33>privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere, care transpune în legislaţia internă prevederile Directivei 2001/80/CE.

        Obligaţiile privind reducerea emisiilor la cos a instalaţiilor mari de ardere şi încadrarea în prevederile Directivei 2001/80/CE, respectiv HG 541/2003, revin deţinătorilor de astfel de instalaţii iar procesul de modernizare a acestor instalaţii trebuie iniţiat şi condus de autorităţile administraţiei publice locale.

În municipiul Buzău este identificată o instalaţie mare de ardere -IMA- aflată în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliului local.

    Tintele prioritare stabilite pentru instalaţiile mari de ardere din România sunt următoarele:

    a) reducerea sau limitarea emisiilor provenite din IMA, astfel încât sa se respecte integral prevederile Directivei 2001/80/CE;

    b) stabilirea şi atingerea plafoanelor naţionale de reducere a emisiilor provenite din IMA;

    c) monitorizarea, evaluarea şi raportarea emisiilor de poluanti proveniţi din IMA în conformitate cu prevederile Directivei 2001/80/CE.

    În baza propunerilor operatorilor, respectiv a autorităţilor administraţiei publice locale au fost solicitate perioade de tranzitie care au fost acceptate de către Comisia Europeană.

    Responsabilităţile specifice operatorilor, respectiv a autorităţilor administraţiei publice locale, cu privire la IMA sunt:

    a) elaborarea propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, în conformitate cu prevederile HG 541/2003<LLNK 12003   541 20 301   0 33>;

    b) alocarea fondurilor de investiţii, cu respectarea condiţiilor impuse prin Regulamentul Consiliului Concurentei cu privire la ajutorul de stat pentru protecţia mediului şi prin Legea 143/1999 privind ajutorul de stat republicată, precum şi implementarea programelor de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi;

    c) respectarea procedurilor specifice ale Directivei 2001/80/CE privind situaţiile de funcţionare necorespunzătoare a instalaţiilor sau de întrerupere a functionarii echipamentelor de reducere a emisiilor;

    d) monitorizarea zilnică a emisiilor şi a parametrilor de proces, cu raportare lunară la APM.

    Costurile de conformare se vor estima pe baza evaluărilor pentru conformarea tehnică la care se adaugă costurile de monitorizare aferente IMA, care sunt coordonate de autorităţile administraţiei publice locale. Deoarece nivelul facturii pentru încălzire şi prepararea apei calde de consum este apropiat de limitele maxime de suportabilitate şi se aşteaptă o presiune suplimentară asupra tarifelor în următorii ani datorită internalizarii costurilor de mediu, eliminării treptate până în 2007 a preţului naţional de referinţă şi a subvenţiilor operationale de la bugetul de stat, va fi creat un program special cu o importantă componentă de grant pentru modernizarea infrastructurii aferente şi contorizarea la nivel de branşament de imobil sau scară, în maxim 1 an după ce această strategie este aprobată.     

    La stabilirea metodologiei de estimare a necesarului de investiţii, în cazul IMA aflate în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale, se va tine seama şi de planul de implementare, evaluarile şi termenele acceptate de Uniunea Europeană.

 

3.4. Fundamentarea strategiei

 

a) asigurarea universalităţii, continuităţii, adaptabilitătii, transparenţei şi accesului nediscriminatoriu al populaţiei la serviciile comunitare de utilităţi publice de interes vital (principiul serviciului public);

b) aplicarea principiilor economiei de piaţă în sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice;

c) respectarea standardelor naţionale şi ale UE privind serviciile comunitare de utilităţi publice;

d) menţinerea unui balanţe echitabile între veniturile populaţiei şi tarifele pentru serviciile comunitare de utilităţi publice (principiul suportabilitatii);

e) realizarea managementului integrat al serviciilor comunitare de utilităţi publice care asigură coordonarea între autorităţile administraţiei publice locale si operatori privind realizarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi planificarea echilibrată a resurselor financiare în funcţie de priorităti;

f) elaborarea studiilor de prognoză în vederea reducerii costurilor şi creşterii eficienţei serviciilor comunitare de utilităţi publice;

g) răspândirea informaţiilor de interes public în scopul asigurării unui management performant al serviciilor comunitare de utilităţi publice la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, operatorilor şi utilizatorilor/beneficiarilor;

h) facilitarea participării societăţii civile la luarea deciziilor privind sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice;

            i) implicarea activa a sectorului privat în finanţarea, realizarea şi exploatarea/operarea serviciilor;

j) coordonarea iniţiativelor colectivităţilor locale şi asocierea intercomunitară;

k) promovarea dezvoltării integrate a serviciilor comunitare de utilităţi publice şi monitorizarea planurilor de implementare pe baza participării tuturor părţilor implicate;

l) atingerea şi garantarea stabilitătii instituţionale şi financiare a colectivităţilor locale.

 

Capitolul 4 Analiza situatiei existente . Diagnosticul serviciilor de incălzire urbană in sistem centralizat - municipiul Buzău

 

4.1. Componenţa sistemului

 

Alimentarea cu căldură a locuinţelor şi dotărilor social-culturale din municipiul Buzău se ralizează in prezent printr-un sistem de termoficare cu apă fierbinte având ca sursă Centrala termică de zonă aparţinând RAM Buzău si 7 centrale termice de cartier, respectiv Micro XIV şi Şcolile Speciale din strada Horticolei. In august 2000, s-a achiziţionat de la     S.C. Agrana S.A. (Zahărul S.A.), centrala termică de zonă, unitate care cuprinde două cazane de apă fierbinte, tip CAF 100 Gcal/h. Pentru o funcţionalitate normală, prin surse proprii ale operatorului (regia) au fost achiziţionate şi puse in funcţiune un cazan CR16 de 8 Gcal/h pentru degazarea apei şi o staţie de dedurizare pentru demineralizarea acesteia, staţie ce asigură necesarul de apă de adaos din reţeaua termică de transport.

Transportul căldurii se realizează prin reţele termice primare de transportul energiei termice de la centrala de zonă la punctele termice, de unde se distribuie la consumatori prin intermediul reţelelor termice secundare de incălzire şi apă caldă de consum. Centralele termice de cartier prepară local agentul termic şi apa caldă pe care le distribuie consumatorilor. In municipiul Buzău există 39 de puncte termice in gestiunea operatorului din care 13 au fost modernizate şi automatizate, ele fiind puse in funcţiune etapizat până in anul 2005.

In afara acestor puncte termice, RAM are in exploatare 21 substaţii de bloc care alimentează cu energie termică individual 21 de blocuri (17 blocuri cartier Unirii, bloc Istriţa, Bloc Contactoare, blocuri PTTR, bloc B11 Unirii ) . In perioada 1998-2002 s-a derulat un program de reabilitare a sistemului de incălzire pentru un număr de 14.620 apartamente, reprezentând aproximativ 43% din totalul apartamentelor existente in municipiu; programul de reabilitare s-a derulat având ca sursă de finanţare imprumuturi BERD. In perioada 2002-2005, prin surse proprii, s-au executat lucrările privind infiinţarea si punerea in funcţiune a substaţiilor de la Istriţa, CFR şi Contactoare. Incepând cu anul 2005, prin aplicarea prevederilor OG 48/2004 s-a procedat la reabilitarea sistemului centralizat de energie termică in baza unor proiecte intocmite de instituţii abilitate, aprobate de autoritatea administraţiei publice locale; aceste lucrări derulate pe parcursul anului 2005 au fost:

  1. Eficientizarea a 9 puncte termice in municipiul Buzău (PT14, PT25, PT31, PT34, PT35, PT36, PT37, PT38, PT41). In anul 2005 s-au derulat lucrările aferente PT31, PT34, PT35, PT 41, celelalte puncte termice urmând a se derula in anul 2006.
  2. Modernizare reţele termice secundare şi puncte termice PT8 şi PT9  zona centrală din municipiul Buzău.
  3. Interconectarea grupului de cogenerare din CT3 la centralele termice CT1 si CT2 Buzău.

In concluzie, lucrările de modernizare derulate in perioada 2000-2005 au cuprins:

-          modernizarea a 13 puncte termice (PT10, PT11, PT13, PT31, PT33, PT34, PT35, PT41 din cartierul Unirii, PT8, PT9 Centru şi PT5, PT6, PT7 din cartierele Broşteni şi Dorobanţi);

-          realizarea a 17 substaţii de bloc in cartierul Unirii;

-          contorizarea fiecărei scări de bloc aferente punctelor termice modernizate;

-          modernizarea a 6 centrale termice de cartier (CT1, CT2, CT3, CT4, CT5 – Micro XIV şi CT7 Caraiman);

-          inlocuirea reţelelor secundare cu conducte preizolate, aproximativ 24 km traseu;

-          automatizarea şi monitorizarea punctelor termice şi centralelor termice menţionate mai sus;

-          inlocuirea a 6,5 km traseu reţele primare de termoficare.

 

Simultan cu lucrările de modernizare şi reabilitare a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică prin investiţii derulate din diverse surse de finanţare s-au desfăşurat programele de mentenanţă predictivă şi la defect, volumele anuale prognozate a fi executate fiind prezentate mai jos:

 

Nr. crt.

Anul

Valoarea programată (RON)

Valoarea realizată (RON)

1

2001

154.000

107.800

2

2002

2.534.800

1.774.360

3

2003

2.513.426,50

1.772.698,30

4

2004

3.770.000

1.834.457,60

5

2005

2.113.648,30

1.435.070

6

2006

1.393.384,03

586.533

 

 

            4.2 Evoluţia producţiei de energie termică , a pierderilor in reţelele de transport şi distribuţie , a debranşărilor individuale de la sistemul centralizat şi a consumurilor de energie termică pe apartamente.

 

4.2.1 Energia termică produsă in sistem centralizat este prezentată in Anexa nr.  1 şi este structurată pe tipuri de surse, respectiv CAF,      CT gaze şi CT CLU. Evoluţia producţiei este pe un trend descendent in perioada 2001-2004, anul 2004 reprezentând un punct de stabilizare a volumului de energie produsă, referire valabilă pentru producţia din   CAF-uri şi CT gaze. Producţia din CT CLU s-a diminuat anual astfel incât in 2005 s-a ajuns până la un nivel sub 10% din producţia anului 1999; locul cazanelor funcţionând pe CLU  a fost luat de schimbătoare de căldură cu plăci şi sistemul centralizat bazat pe producerea energiei termice in CAF uri, cazanele pe CLU fiind utilizate doar pentru preluarea vârfului de sarcină.

4.2.2 Pierderile in reţeaua de transport primar a energiei termice produse in CAF sunt reprezentate in Anexa 2 şi se ridică in jurul cifrei de 10%; similar, pierderile in reţeaua termică secundară sunt de aproximativ 18%; in aceeaşi anexă sunt evidenţiate pierderile in reţeaua de distribuţie a centralelor termice (sub 9%).

4.2.3 Evoluţia debranşărilor de la sistemul centralizat a apartamentelor condominiale este redactată in Anexa 3. La momentul prezentei, rata debranşărilor este intre 0% (scări de bloc fără debranşări) până la 100% (scări de bloc debranşate total– in acceeaşi anexă este prezentată o situaţie a acestor condominii). Ca o completare, in anexă sunt cuprinse informaţii detaliate privind scările de bloc cu debranşări peste 50%, eficienţa furnizării serviciului de termoficare la aceşti consumatori, fiind scăzută, calitatea serviciilor furnizate intrând intr-o zonă de precaritate.

In Anexa 4 este prezentată evoluţia preţului naţional de referinţă a energiei termice, precum si a preţului real de producţie a energiei termice pe plan local şi surse de producţie.

 

4.3 Dificultăţi in exploatarea sistemului de alimentare cu energie termică centralizat.

 

Cu toate că au fost puse in funcţiune investiţii importante in sistemul de incălzire, la această dată RAM se confruntă cu diverse probleme in principal in zonele municipiului in care nu s-au făcut modernizări şi anume:

1.calitatea necorespunzătoare a apei calde de consum datorită uzurii avansate a reţelelor de distribuţie din cartierele nemodernizate ( de ex. cartierele Micro V si Dorobanti ) sau lipsa recirculării a.c.c. in anumite cartiere;

2.pierderi de agent termic primar şi secundar;

3.starea necorespunzatoare a instalatiilor din blocuri ;

4.neintelegeri intre proprietarii de apartamente din acelasi condominiu sau din scari adiacente si contorizate grupat ;

5.Deconectarea de la sistemul centralizat a consumatorilor din condominii (scări de bloc), care a condus la:

-          dezechilibrarea instalaţiilor interioare ca urmare a debransării unor consumatori din condominiu;

-          dezechilibrarea instalaţiilor de distribuţie a agentului termic secundar;

-          dificultăţi in repartizarea cheltuielilor comune;

-          capacităţi instalate la producerea energiei termice supradimensionate care conduc la consumuri specifice mari ;

-          costuri mari de operare pe toate verigile sistemului de producere , transport , distributie si furnizare a energiei termice;

-          costuri foarte mari a facturii de energie termică pentru consumatorii rămaşi in sistem ;

-          creşterea gradului de disconfort a consumatorilor rămaşi in sistem ca urmare a dezechilibrelor din instalaţiile interioare (acestea sunt dimensionate pentru numărul iniţial mai mare de consumatori, după deconectări acest număr a scăzut dar instalaţiile au rămas aceleaşi şi implicit timpul de răspuns pentru furnizare apă caldă de consum la robinetul utilizatorului a devenit mai mare);

 

4.4 Contorizarea energiei termice

 

Blocurile de locuinţe alimentate cu agent termic in sistem centralizat sunt contorizate in procent de 97% la nivel de scară de bloc , in anul 2007 acţiunea de contorizare urmând a fi incheiată. La sfârşitul anului 2005, din totalul de 34.656 de apartamente existente in municipiul Buzău, 10.533 apartamente au optat pentru altă sursă de incălzire , fiind debranşate de la sistemul centralizat de incălzire (30,4%) .  S-a procedat la preluarea in facturare directa a aprtamentelor - incheierea unor contracte de cesiune a creantelor intre RAM si Asociatia de Proprietari a condus la preluarea de catre RAM a activitatii de facturare si incasare la nivel de apartament in condominiile cu probleme serioase in achitarea prestatiilor , rezultand cresterea ratei de colectare a prestatiilor si incasarea in timp real a acestora . Procesul de instalare a repartitoarelor de costuri este in plina desfasurare , numarul de apartamente ce au instalat acest sistem de contorizare locala si departajare consumuri fiind de aproximativ 5950 - 6000 .

 

                             Capitolul 5 Necesarul de investiţii

 

5.1 Obiective specifice imediate , anii 2006 si 2007.

 

5.1.1. Modernizarea sistemului si cresterea calitatii serviciilor furnizate ( caldura si a.c.c. ) prin :

-          executarea programului de mentenanta ( lucrari de revizii si reparatii planificate ) in PT si CT ;

-          analiza asupra eficientei tehnico-economice a fiecarui punct termic/centrale termice , stabilirea regimului de asigurare a necesarului de energie termica si inchiderea capacitatilor ineficiente ;

-          automatizarea si transmiterea datelor in dispeceratul central de la centralele din Micro 14 si punctele termice din cartier Brosteni ;

-          rentabilizarea unitatii de producerea energiei termice a orasului , (cele 2 CAF 100Gcal/h) prin transformarea actualei capacitati de productie a energiei termice intr-o capacitate de producere a energiei termice si electrice in cogenerare, prin parteneriat public-privat ; in acest mod se eficientizeaza serviciul de furnizare a energiei termice si apei calde de consum precum si producerea unitatii de energie cu consumuri minimizate de resurse naturale conventionale .

- executare lucrari reabilitare sistem de producere , transport , distributie si furnizare energie termica in sistem centralizat din surse OUG 48/2004 :

1. Reabilitare magistrala II de termoficare , zona conducte aeriene . 

Stadiul proiectelor si aprobarilor : proiectele sunt intocmite faza SF , fazele PT , CS urmand a se derula ;

Valoarea de proiect a lucrarilor ce urmeaza a fi executate se ridica la : 8.361.770 RON ( 2.290.710 Euro – curs valutar din 31.10.2005) .

2. Imbunatatirea functionarii sistemului de alimentare cu caldura din municipiul Buzau in perioada de vara

Stadiul proiectelor si aprobarilor : proiectele sunt intocmite faza SF, fazele  PT , CS urmand a se derula . Valoarea de proiect a lucrarilor ce urmeaza a fi executate se ridica la : 1.867.486 RON 

( 515.722 Euro – curs valutar din 30.04.2005 ) .

3. Sistematizare retele de medie si joasa tensiune la CAF

Stadiul proiectelor si aprobarilor : proiectele sunt intocmite faza SPF, fazele , SF, PT , CS fiind in derulare .

Valoarea de proiect a lucrarilor ce urmeaza a fi executate se ridica la : 1.600.000 RON (20.04.2005) .

4. Reabilitare puncte termice si retele termice aferente in municipiul Buzau ( PT16 , PT17 , PT20 , PT21 , PT29 , PT30 , PT32 , PT12 , PTB11 ).

Stadiul proiectelor si aprobarilor : proiectele sunt intocmite faza SF, fazele  PT,CS urmand a se derula .

Valoarea de proiect a lucrarilor ce urmeaza a fi executate se ridica la : 32.561.802 RON ( 8.902.018 Euro , curs valutar din 28.11.2005 ) .

5. Lucrari in continuare la Eficientizare 9 PT in municipiul Buzau ( PT14 , PT25 , PT31 , PT34,  PT35 , PT36 , PT37 , PT38 , PT41 ) .

In cursul anului 2005 s-au derulat lucrarile aferente la punctele termice PT31 , PT34 , PT35 , PT41 . In 2006 urmeaza a se reabilita , functie de fondurile alocate , punctele termice ramase nemodernizate in 2005 .

Stadiul proiectelor si aprobarilor : proiectele sunt intocmite fazele SF,PT,CS ,.

 Valoarea de proiect a lucrarilor se ridica la : 8.984.068,6 RON ( 2.464.021,38 Euro , curs valutar din 10.02.2005 ) .

 

Obiectul si necesitatea studiului de fezabilitate ; eficienta investitiei .

1.      Reabilitare magistrala II de termoficare , zona conducte aeriene 1.1 . Obiectul si necesitatea studiului de fezabilitate

Inlocuirea conductelor de pe traseele supraterane ale Magistralei II de termoficare , pe toate cele trei tronsoane ale acesteia , tronsoane puse in functiune in anii 1983-1984 si aflate in prezent intr-o stare avansata de uzura . Pentru optimizarea efortului de investitii se redimensioneaza conductele de pe traseele magistralei la dimensiuni rezultate din calcule hidraulice de dimensionare reactualizate functie de modificarile intervenite in schema de termoficare .

Va creste gradul de siguranta in alimentarea cu energie termica a consumatorilor racordati la SACET precum si nivelul de calitate a prestatiilor . Nivelul de risc in alimentarea cu energie termica va cunoaste un trend descendent ( prin scaderea numarului de avarii ) .

1.2.            Eficienta investitiei 

Investitia are urmatorii indicatori de eficienta :

-          durata de recuperare simpla : 5 ani ;

-          rata interna de rentabilitate : 19,9%;

-          venitul net actualizat : 3.316.246 lei ;

-          durata de recuperare actualizata : 9 ani ;

-          indicele de profitabilitate : 1,56 .

 

2.      Imbunatatirea functionarii sistemului de alimentare cu caldura din municipiul Buzau in perioada de vara

2.1 Obiectul si necesitatea studiului de fezabilitate

Functionarea sistemului de alimentare cu energie termica si apa calda de consum in perioada de vara se realizeaza cu eficienta extrem de scazuta . Astfel , consumul orar de caldura nu depaseste in perioada de vara 10 Gcal dar pentru producerea si furnizarea acestei energii termice se utilizeaza un cazan de apa fierbinte tip CAF 100Gcal/h , in conditii tehnice , economice si de siguranta total dezavantajoase . In consecinta , se urmareste montarea unui cazan CAF 10Gcal/h pentru producerea si furnizarea energiei termice pe timp de vara . 

2.2 Eficienta investitiei 

Investitia are urmatorii indicatori de eficienta :

-          durata de recuperare simpla : 3,7 ani ;

-          rata interna de rentabilitate : 27%;

-          venitul net actualizat : 399.738 Euro ;

-          durata de recuperare actualizata : 7 ani ;

-          indicele de profitabilitate : 1,08 .

 

3.      Sistematizare retele de medie si joasa tensiune la CAF

3.1 Obiectul si necesitatea studiului de fezabilitate

Inlocuirea conductelor electrice intre Statia 110 kV apartinand S.C.Electrica S.A. si consumatorii RAM , separarea instalatiilor RAM de cele ale S.C. Zaharul S.A.

Prin realizarea unei a doua cai de alimentare precum si prin inlocuirea cablurilor de alimentare vechi de peste 35 de ani va creste gradul de siguranta in exploatarea sursei de energie termica a orasului si va fi mult diminuat numarul de accidente si intreruperi in furnizarea energiei termice .

 

4.      Reabilitare puncte termice si retele termice aferente in municipiul Buzau ( PT16,PT17,PT20,PT21,PT29,PT30,PT32,PT12,PTB11 ).

 

4.1 Obiectul si necesitatea studiului de fezabilitate

Eficientizarea functionarii punctelor termice PT16 , PT17 , PT20 , PT21 , PT29 , PT30 , PT32 , PT12 , PTB11 , inlocuirea si modernizarea retelelor termice aferente , obtinerea energiei termice la tarife mai mici si prestarea serviciului de furnizare a energiei termice si apei calde de consum in conditii de calitate crescuta in conformitate cu legislatia secundara si tertiara din domeniu in vigoare , diminuarea gradului de risc in furnizarea energiei termice consumatorilor arondati prin diminuarea numarului de avarii in sistem .

4.2 Eficienta investitiei :

-          capacitati , debit de transport : 36,1 Gcal/h ;

-          durata de realizare a investitiei : 18 luni ;

-          costuri totale de productie si distributie a en. termice : 153 RON/Gcal ;

-          rata profitului : 5,6 % ;

-          durata de recuperare a investitiei : 19 ani .

-          scaderea pierderilor de apa de adaos ;

-          reducerea cheltuielilor pentru mentenanta predictiva si corectiva ( la defect )  ;

-          reducerea consumului de energie electrica ;

-          cresterea eficientei de producere a energiei termice ; 

-          cresterea calitatii serviciului furnizat , incadrarea in cerintele licentelor de distributie si furnizare a energiei termice , a standardelor de performanta .

Acestea se realizeaza  prin :

-          automatizarea functionarii punctelor termice ;

-          inlocuirea agregatelor de pompare existente ;

-          dotarea cu statii de dedurizare ;

-          modernizarea grupurilor de hidrofor ( echipamente cu turatie variabila pentru urmarirea continua a sarcinii de consum ) ;

-          inlocuirea schimbatoarelor de caldura uzate cu schimbatoare de caldura cu placi ;

-          contorizarea tuturor agentilor termici preparati in aceste PT ;

-          inlocuirea conductelor existente ;

-          inlocuirea instalatiilor electrice .

 

5. Lucrari in continuare la Eficientizare 9 PT in municipiul Buzau               ( PT14 , PT25 , PT31 , PT34 , PT35 , PT36 , PT37 , PT38 , PT41 )  .

5.1 Obiectul si necesitatea studiului de fezabilitate

Eficientizarea functionarii punctelor termice PT14 , PT25 , PT31 , PT34 , PT35 , PT36 , PT37 , PT38 , PT41 , obtinerea energiei termice la tarife mai mici si prestarea serviciului de furnizare a energiei termice si apei calde de consum in conditii de calitate crescuta in conformitate cu legislatia secundara si tertiara din domeniu in vigoare , diminuarea gradului de risc in furnizarea energiei termice consumatorilor arondati prin diminuarea numarului de avarii in sistem .

5.2 Eficienta investitiei :

-          capacitati , debit de transport : 32,72 Gcal/h ;

-          durata de realizare a investitiei : 18 luni ;

-          costuri totale de productie si distributie a en. termice : 115,5 RON/Gcal ;

-          rata profitului : 6,4 % ;

-          durata de recuperare a investitiei : 8 ani .

-          scaderea pierderilor de apa de adaos ;

-          reducerea cheltuielilor pentru mentenanta predictiva si corectiva ( la defect )  ;

-          reducerea consumului de energie electrica ;

-          cresterea eficientei de producere a energiei termice ; 

-          cresterea calitatii serviciului furnizat , incadrarea in cerintele licentelor de distributie si furnizare a energiei termice , a standardelor de performanta .

Acestea se realizeaza  prin :

-          automatizarea functionarii punctelor termice ;

-          inlocuirea agregatelor de pompare existente ;

-          dotarea cu statii de dedurizare ;

-          modernizarea grupurilor de hidrofor ( echipamente cu turatie variabila pentru urmarirea continua a sarcinii de consum ) ;

-          inlocuirea schimbatoarelor de caldura uzate cu schimbatoare de caldura cu placi ;

-          contorizarea tuturor agentilor termici preparati in aceste PT ;

-          inlocuirea conductelor existente ;

-          inlocuirea instalatiilor electrice .

 

5.1.2.Alimentarea cu energie termică 2006-2009 – Prognoza asupra cererii şi producţiei de energie termică in municipiul Buzău .

Direcţii pentru alinierea la Programul Termoficare 2006-2009-calitate şi eficienţă.

 

In elaborarea acestei prognoze se pleaca de la ipoteza ca la finele anului 2006 se va mentine numarul de apartamente bransate la sistemul centralizat si ca prin masuri de eficientizare energetica propuse a se realiza in 2006 se reduc pierderile si se imbunatatesc randamentele de la producere pana la distributie .

Dupa un asemenea scenariu , daca se ia ca baza anul 2005 , respectiv o productie de 230.000 Gcal/an , inseamna ca in anul 2008 se poate atinge o tinta de 190.000 Gcal/an , energie consumata in conditii de confort echivalent . Avem in vedere faptul ca 97 % din consumatori sunt contorizati la bransament si in acelasi timp se extinde contorizarea individuala  ( repartitoare de costuri si robineti termostatici – actiune ce trebuie finalizata in 2007 ) .

Un scenariu optimist ar putea fi gandit pornind de la ipoteza ca exista sursa de finantare pentru proiectul ,, Reabilitarea sursei de caldura a municipiului Buzau CET ‘’ cu producere in cogenerare de energie electrica si termica . Intr-un asemenea scenariu factura la consumatorul final va scadea in termeni reali , iar numarul de consumatori va creste , prin rebransari si extinderi pentru noi consumatori 

In varianta pesimistă in care se ia in calcul continuarea procesului de deconectare de la sistemul centralizat, toate investiţiile realizate in sistemul centralizat de incălzire devin ineficiente, existând astfel riscul intreruperii totale a sistemului . Practica ultimilor ani demonstrază acest lucru , dovadă fiind faptul că operatorul de servicii a fost obligat in perioada 2005-2006 să ia următoarele măsuri:

 

-          scoaterea totală din funcţiune a punctului termic PT2 din Micro V ;

-          scoaterea totală din funcţiune a punctului termic PT9 Centru;

-          scoaterea totală din funcţiune a centralei termice CT7 Caraiman;

-          intreruperea totală a serviciilor de incălzire şi a.c.c. la anumite grupări de blocuri.

 

In condiţiile creşterii tarifelor la utilităţi (gaze, energie electrică), a continuării procesului de deconectare de la sistemul centralizat de furnizare a energiei termice şi a.c.c. , toate investiţiile realizate devin ineficiente, costul facturii creşte, confortul scade.

 

In concordanţă cu prevederile Hotărârii de Guvern    de aprobare a Programului Termoficare 2006-2009 – calitate şi eficienţă strategia locală stabileşte :

 

-          alimentarea cu energie termică in municipiul Buzău se realizează in sistem centralizat ;

-          componenţa sistemului este cea prezentată anterior ;

-          in perioada 2006-2009, autoritatea locală impreună cu operatorul serviciilor publice stabileşte măsurile care să asigure continuitatea şi eficienţa sistemului de incălzire centralizat prin:

1  aprobarea strategiei propuse;

2 .promovarea şi realizarea programelor de investiţii in corelare cu Programul Termoficare 2006-2009 – calitate şi eficienţă, astfel:

a)introducerea sistemelor de automatizare şi dispecerizare pentru a fi asigurată monitorizarea şi controlul permanent al funcţionării instalaţiilor in parametrii optimi de la producător la utilizator ;

b)creşterea eficienţei energetice a punctelor/centralelor termice;

c)utilizarea de module termice la nivel de imobil;

d)finalizarea contorizării ;

e)reducerea pierderilor din clădiri şi instalaţiile interioare ale acestora;

f)intocmirea studiilor de fezabilitate privind:

f1)transformarea actualei centrale termice de zonă intr-o capacitate de producere a energiei termice in cogenerare cu energia electrică, 70% energie termică şi 30%energie electrică. Capacităţile sunt

-          maxim de iarnă  70 Gcal / h

-          minim de iarnă   50 Gcal / h

-          maxim de vară   10 Gcal / h

-          minim de vară      6 Gcal / h

Soluţii de atragere a surselor de finanţare pentru execuţie :

-          parteneriat public-privat ;

-          societate pe acţiuni ;

-          surse atrase.

f2)dimensionarea şi amplasarea in locaţii propice a unor baterii solare ca sursă principală sau alternativă la sursele convenţionale pentru furnizarea apei calde consum. Se vor avea in vedere şi instituţiile Consiliului Local cu program permanent in vederea reducerii presiunii asupra bugetului local;Locaţii posibile:

-          Scolile speciale, str. Horticolei;

-          Leagănul de copii (CT5 Micro XIV);

-          Căminul de copii (CT3 Micro XIV) ;

-          Puncte termice (PT4, PT7, PT16, PT24, PT36, PT37, PT38, PT39, PT40, PT41, PT Integral).

f3)intocmirea unui studiu privind utilizarea materialelor biodegradabile drept combustibil alternativ in producerea energiei termice in sursa de căldură,  la CET;

f4)redimensionarea surselor de căldură(centrale termice), a staţiilor de transformare a energiei termice (puncte termice) şi a reţelelor aferente funcţie de curba reală de consum, actualizată la consumurile prezente şi nu cele iniţiale, prin intocmirea bilanţurilor energetice, inventarierea şi contorizarea consumatorilor arondaţi; se au in vedere: PT4, PT12, PT B11, PT15, PT16, PT17, PT18, PT19, PT20, PT21, PT24, PT27, PT28, PT29, PT30, PT32, PT39, PT40;

f5)redimensionarea reţelelor secundare incălzire pentru PT14, PT25, PT31, PT34, PT35, PT36, PT37, PT38, PT41 ;

f6)promovarea unor proiecte de utilizare a materialelor biodegradabile la locuinţele individuale ;

f7)optimizarea funcţionării sistemului de incălzire in cartierul Micro V(Consultarea populaţiei privind sistemul de incălzire);

f8)studii de piaţă analiza cererii de energie termică in zonele care nu sunt racordate la sistemul centralizat ;

f9) studii de echilibrare hidraulică a reţelelor termice primare şi secundare;

f10) studii si analize privind pierderile de caldura din cladiri; studii privind anveloparea cladirilor

 

In baza Programului Termoficare 2006-2009 – calitate şi eficienţă, a Legii 325/14 iul 2006  privind serviciul public de alimentare cu energie termica , autoritatile publice locale au obligatia de a stabili  zonele unitare de incalzire ;

In acest sens operatorul serviciilor publice din municipiul Buzau propune spre aprobare urmatoarele zone :

 

Zona1 : zonă exclusiv termoficare avandu-se in vedere aplicarea treptată a principiului ,,o clădire , un singur sistem de asigurare energie termică’’

 

TERMIC

ZONA

Total ap

Ap debr

Ap deb

part

Ap rebr

Ap ramase

Grad debransare

CT 1 - Micro 14

 

1062

112

8

6

950

10,55

CT 2 - Micro 14

 

1470

148

6

2

1322

10,07

CT 3 - Micro 14

 

1408

267

9

4

1141

18,96

CT 4 - Cring 2

 

531

55

1

2

476

10,36

CT 5

 

412

9

 

 

403

2,18

CT Caraiman

 

369

35

1

2

334

9,49

PT 10 - Unirii

 

1935

399

3

2

1536

20,62

PT 11 - Unirii

 

1255

431

2

2

824

34,34

PT 12 - Unirii

 

1094

389

 

3

705

35,56

PT 13 - Unirii

 

717

236

1

1

481

32,91

PT 14 - Magnolia

 

317

159

 

1

158

50,16

PT 15 - Mesteacanulu

 

484

172

 

1

312

35,54

PT 16 - Micro 3

 

1706

353

 

1

1353

20,69

PT 17 - Micro 3

 

1232

239

 

 

993

19,40

PT 18 - Obor

 

535

150

1

 

385

28,04

PT 19 - Bazar

 

191

87

 

 

104

45,55

PT 20 -Dacia

 

415

209

1

 

206

50,36

PT 21 -Hasdeu

 

341

125

1

1

216

36,66

PT 24 Dorobanti extindere

 

419

109

 

 

310

26,01

PT 27 - Dorobanti II

 

1227

525

13

2

702

42,79

PT 28 - Dorobanti II

 

1320

454

10

3

866

34,39

PT 29 - Balcescu

 

538

93

2

 

445

17,29

PT 30 - Balcescu

 

1385

392

11

7

993

28,3

PT 31 -Democratiei

 

351

116

1

 

235

33,05

PT 32 - Traian Vuia

 

380

71

2

1

309

18,68

PT 33 -Spiru Haret

 

1094

231

 

1

863

21,12

PT 34 - Unirii

 

623

318

 

1

305

51,04

PT 35 -Tribunal

 

209

82

1

 

127

39,23

PT 36 -Unirii

 

351

92

 

 

259

26,21

PT 37 - Unirii

 

448

222

4

1

226

49,55

PT 38 - Unirii

 

336

137

1

 

199

40,77

PT 39 - B-dul 1 Decembrie

 

400

134

 

1

266

33,5

PT 4 - Dorobanti I

 

620

322

 

2

298

51,94

PT 40 - B-dul 1 Decembrie

 

480

164

 

2

316

34,17

PT 41 - Mioritei

 

288

97

3

 

191

33,68

PT 5 - Dorobanti I

 

1311

525

1

2

786

40,05

PT 6 - Brosteni

 

2180

609

4

2

1571

27,94

PT 7 - Brosteni

 

1330

346

 

 

984

26,02

PT 8 - Centru Sud

 

211

19

1

 

192

9

PT 9 - Centru Nord

 

144

41

4

 

103

28,47

PT B11 - 1 Decembrie 1918

 

46

16

1

 

30

34,78

PT CFR

 

80

 

 

 

80

0

PT Contactori

 

41

14

 

 

27

34,15

PT Electrica

 

32

 

 

 

32

0

PT Integral

 

506

129

 

 

377

25,49

PT Istrita

 

45

11

 

 

34

24,44

PT MApN - 01454

 

50

 

 

 

50

0

PT Metaplast

 

50

 

 

 

50

0

 

TOTAL GENERAL

31969

8844

93

53

23125

27,66

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Zona 2 : zonă cu sistem de incălzire in sistem mixt .

 

TERMIC

ZONA

Total ap

Ap debr

Ap

debr

part

Ap rebr

Ap ramase

Grad debransare

PT 1 -Micro 5

596

300

 

1

296

50,34

PT 25 - Unirii

478

281

 

1

197

58,79

PT 3 - Micro5

1460

1004

2

5

456

68,77

PT IEELIF

 

65

50

 

 

15

76,92

PT Romtelecom

88

54

5

1

34

61,36

 

TOTAL GENERAL

2687

1689

7

8

998

62,86

 

 

5.2. Surse de finantare :

        Lucrarile de investitii in domeniul serviciilor publice de incalzire pot fi finantate din :

-          fonduri de la bugetul de stat

-          fonduri proprii ale operatorului

-          credite bancare ce pot fi garantate de autoritatile publice locale sau de Guvernul Romaniei

-          fonduri nerambursabile

-          taxe speciale, instituite la nivelul autoritatii publice locale

-          fonduri transferate de la bugetul de stat

-          sume disponibilizate prin reducerea graduala a subventiilor pentru energia termica livrata populatiei

-          surse financiare rezultate din tranzactionarea unitatilor de reducere de emisii de gaze cu efect de sera

-          alte surse atrase, in conditiile legii.

 

Capitolul 6 Reducerea costurilor de productie

 

Costurile de productie scad prin actionarea pe urmatoarele directii principale :

-          Lucrari de investitii in sistemul de incalzire centralizat, cu eficienta energetica, respectiv costuri de operare reduse si implicit un pret de productie accesibil tuturor categoriilor de consumatori;

-          Intocmirea bilanţurilor energetice pe fiecare statie de transformare (punct termic )

-          Lansarea unui studiu de fezabilitate privind oportunitatea implementarii de panouri solare , solutie care se bucura de mare succes in tari cu o clima similara cu a Romaniei.

 

6.1. Masuri tehnice :

 

Stabilirea zonelor ( cartierelor ) cu numar mare de consumatori debransati , analiza detaliata a acestora urmata dupa caz , de :

-          sistarea serviciilor in blocurile cu consumatori debransati in procent mai mare de 60 % sau atragerea, reintegrarea in sistem a celor debransati ;

-          limitarea si chiar inchiderea unor capacitati de productie ;

-          reducerea proportionala a numarului de personal de executie si exploatare şi redistribuirea acestuia in activităţi de prestări servicii.

 

     6.2 Politica de preţuri şi tarife

 

In Romania, incalzirea in sistem centralizat  se caracterizeaza prin debransarile individuale de la sistem (mai mult de 20% din consumatori ) ceea ce a condus la inchiderea completa a unor capacitati . Acest fenomen reprezinta un proces complex, cu privire la imagine, furnizarea serviciului, sistemelor interne si a alternativelor. In acest context s-a impus elaborarea unor strategii nationale si locale care sa corespunda cerintelor impuse de normele europene , in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Actele normative elaborate in ultima perioada prevad o serie de masuri care sa asigure necesarul de energie termica in sistem centralizat cu costuri cit mai reduse si la preturi suportabile .

Ordonanta nr. 36 din 2 august 2006 prevede ca Autoritatile de reglementare competente vor stabili , pentru fiecare localitate , preturi locale de referinta pentru energia termica furnizata populatiei prin sisteme centralizate.Stabilirea unor preturi diferentiate va elimina inechitatile in acordarea pentru populatie a subventiilor pentru plata energiei termice .

Autoritatile administratiei publice locale vor aproba preturi locale, crescind astfel  responsabilitatea acestora in ceea ce priveste asigurarea confortului populatiei.

Pentru a compensa cresterile neprevizionate ale preturilor la combustibili, pe perioada 2007-2009, furnizorii de energie termica vor primi sprijin financiar de la bugetul de stat. Sumele vor fi transferate bugetelor locale de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, iar valoarea sumelor acordate ca sprijin va fi de maximum 45% din costurile determinate pentru combustibilul propriu folosit. Aceste prevederi intra in vigoare la 1 ianuarie 2007.

In localitatile in care nu a fost stabilit un pret local de facturare a energiei termice, facturarea se va face la pretul de 107,5 lei/Gcal, pina la data stabilirii pretului local, dar nu mai tirziu de 60 zile de la data intrarii in vigoare  a Ordonantei aprobate de Guvern.

Autoritatile locale vor participa la subventionarea cheltuielilor de producere a energiei termice pentru localitatea proprie cu minim 10% din costuri .

Avind in vedere situatia actuala a sistemului de alimentare cu energie termica din municipiul Buzau, volumul mare de investitii realizat, gradul de suportabilitate al populatiei, RAM Buzau va actiona in urmatoarele directii :

1.      Reducerea costurilor la elementele de baza :

-          gaze naturale

-          energie electrica

-          apa

-          forta de munca

2.      Investitii la sursa de caldura CET care sa aiba o mai mare eficienta energetica si sa conduca la costuri reduse pe elemente         ( energie electrica, gaze naturale, forta de munca )

3.      Implementarea unui sistem de tarifare liniar

4.      Accesarea programelor nationale si europene de reducere a costurilor privind producerea, transportul si distributia energiei termice

5.      Reglementarea sistemului de autofinantare pentru serviciile publice de producere, transport si distributie a energiei termice cu asigurarea eficientei economico-financiare

6.      Reducerea costului de productie a Gigacaloriei prin folosirea unor surse de energie neconventionale ( energie solara, biogaz) sau solutii moderne ( cogenerare )

7.      Implicarea autoritatilor locale in corelarea cresterii nivelului de trai , a gradului de suportabilitate , inclusiv a costurilor de incalzire cu masurile de protectie sociala, concomitent cu politica de eficientizare a sistemului de incalzire.