Nr.
Reg. J 10/ 1003/ 1994; C.U.I. 6303828; Tel. 0238 / 720356, 714502, 712794,
711905; Fax: 0238 / 445786
Strategia locală
a municipiului Buzău privind accelerarea dezvoltării Serviciului
comunitar de alimentare cu energie termică in sistem centralizat
- Unitatea municipală pentru Monitorizarea
Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice ( Unitatea Locală de
Monitorizare – ULM );
- Operatorul local atestat privind prestarea
Serviciului comunitar de alimentare cu energie termică in sistem
centralizat.
1.1 Atribuţiunile ULM
a)
fundamentează şi coordonează elaborarea strategiilor locale
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de
utilităţi publice şi monitorizează implementarea acestora;
pregăteşte strategiile locale pentru accelerarea dezvoltării
serviciilor comunitare de utilităţi publice, în colaborare cu
operatorii existenţi şi prezentarea acestora autorităţilor
administraţiei publice locale municipale, spre aprobare;
b) pregătesc, în colaborare cu operatorii serviciilor comunitare de
utilităţi publice, planurile de implementare a strategiilor locale
privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de
utilităţi publice şi le prezintă autorităţilor
administraţiei publice locale municipale, spre aprobare; Strategia
locală a municipiului Buzău privind accelerarea dezvoltării
Serviciului comunitar de alimentare cu energie termică in sistem
centralizat stă la baza fundamentării, elaborării şi
implementării Planului multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare
de utilităţi publice. Planul multianual de dezvoltare a
serviciilor comunitare de utilităţi publice are scopul de a asigura
extinderea, modernizarea şi eficientizarea serviciilor comunitare de
utilităţi publice şi a infrastructurii tehnico-edilitare
aferente acestora la standarde europene, în conformitate cu angajamentele
aplicabile serviciilor comunitare de utilităţi publice, asumate de
România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, semnat de România
la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea 157/2005. Planul
multianual de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilităţi
publice se corelează cu Planul naţional de dezvoltare.
c) asistă operatorii şi autorităţile
administraţiei publice locale în procesul de accesare şi atragere a
fondurilor pentru investiţii;
d) pregătesc şi transmit rapoarte de activitate către
birourile prefecturale, Unitatea centrala de monitorizare, precum şi
autorităţilor de management care gestionează instrumentele
structurale şi programele operationale cu impact în domeniul serviciilor
comunitare de utilităţi publice, după caz;
e) implementarea strategiilor locale, municipale sau judeţene
pentru accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de
utilităţi publice şi monitorizarea rezultatelor fiecărui
operator;
f) asigurarea conformitatii clauzelor ataşate la contractele de
delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice cu
prevederile Strategiei naţionale;
g) pregătirea şi trimiterea raportului de
activitate către birourile de monitorizare de la nivel de prefectură;
h) asistarea operatorilor de interes local
municipal şi a consiliilor locale municipale în procesul de accesare a
fondurilor pentru investiţii;
i) prezentarea rapoartelor de activitate şi
supunerea acestora spre aprobarea consiliului local municipal;
j) pregătirea şi supunerea spre aprobare
a ajustărilor strategiei locale, municipale sau judeţene prin
consultări cu autorităţile responsabile;
k) administrarea relaţiei cu
reprezentanţi ai UE, ai instituţiilor financiare internaţionale,
ai băncilor şi ai autorităţilor administraţiei publice
centrale;
1.2 Atribuţiunile
operatorului local
Operatorii serviciilor comunitare de
utilităţi publice, definiţi potrivit legislaţiei privind
serviciile comunitare de utilităţi publice în vigoare, vor conlucra
îndeaproape cu autorităţile administraţiei publice locale pentru
a implementa prezenta Strategie locală, indiferent de natura capitalului
lor şi de modalitatea de gestiune adoptată.
Operatorii
au obligaţia de a raporta periodic către ULM stadiul de realizare a
prevederilor strategiei locale privind accelerarea dezvoltării serviciilor
comunitare de utilităţi publice şi a planurilor de implementare
aferente.
1.3 Documente de
referinţă
Prezenta strategie are la bază
prevederile următoarelor documente de referinţă :
-
Legii 199/2000 privind utilizarea eficienta a
energiei, republicată;
-
OG 78/2002 privind asigurarea condiţiilor de
funcţionare a unor centrale termice şi electrice de termoficare
aflate în proprietatea consiliilor judeţene sau locale, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea 643/2002;
-
OUG 48/2004 pentru adoptarea unor măsuri privind
furnizarea energiei termice populaţiei, pentru încălzirea
locuinţei şi prepararea apei calde de consum prin sisteme publice
centralizate de alimentare cu energie termică, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea 430/2004;
-
HG 933/2004 privind contorizarea
consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie
termică;
-
OG 73/2002 privind organizarea şi funcţionarea
serviciului de alimentare cu energie termica produsă centralizat;
-
HG 882/2004 : Strategia naţională privind
alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de
producere şi distribuţie centralizate ;
-
HG
541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru
limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din
instalaţii mari de ardere, care transpune în legislaţia internă
prevederile Directivei 2001/80/CE.
-
Legea
325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termica.
Capitolul
2 Introducere
2.1.Caracterizarea
contextului energetic mondial
Incepând cu
a doua parte a secolului al XX lea omenirea a inceput să se confrunte cu
probleme majore in domeniul energiei.
Analizele
şi studiile efectuate avertizau asupra multor aspecte privind problema
energetică, dintre care mentionăm două :
a) epuizarea in
ritm alert a resurselor energetice fosile;
b) creşterea
puternică a emisiilor de gaze a condus la apariţia efectului de
seră şi propagarea unor dezechilibre climaterice tot mai manifestate.
Potrivit
estimărilor, rezervele convenţionale de petrol şi de gaze
naturale sunt disponibile pe o perioadă de până la o jumătate de
secol. In acest context este de domeniul necesităţii stringente
şi obiective creşterea mai rapidă a utilizării surselor de
energie regenerabilă, surse care au avantajul că au un impact
neglijabil asupra mediului ambiant.
2.2. Problematica
sistemelor energetice de interes local la nivel european.
Până
la criza energetică din anii 1972-1973 sistemele de incălzire a
localităţilor nu reprezentau o problemă care să revină
administraţiilor ( locale
şi centrale )
Atât
criza energetică cât şi conştientizarea tot mai accentuată
a faptului că aceste sisteme reprezintă in fapt o piaţă
locală, au remodificat insă viziunea asupra acestui serviciu.
Principalele direcţii, constituite ca tendinţe pe termen lung in
politica energetică la nivel european, vizează urmatoarele
aspecte :
a)
la
nivel macroeconomic producţia energiei termice este tot mai intens
corelată cu producţia energiei electrice.
b)
progresul
tehnic in domeniul producerii energiei termice a dus la aplicarea de noi
soluţii, cu eficienţă in randamente tot mai mari, in paralel cu
dezvoltarea unui proces de reducere a dimensiunii sistemelor de producere.
c)
Alături
de reţelele de energie electrică, cele aferente gazelor naturale sunt
intr-un proces susţinut de extindere.
d) Protecţia
mediului ambiant a devenit o prioritate in proiectarea, implementarea şi
exploatarea sistemelor centralizate de incălzire.
In
acest context, sistemele de producţie a energiei electrice in cogenerare
au cunoscut o dezvoltare tot mai amplă: ponderea energiei electrice
produsă prin cogenerare din totalul producţiei de energie electrică
a fost, la nivel european de cca. 7%, iar Directiva C.E. din 2003 fixează
pentru anul 2010 un obiectiv de 20%.
Cartea
Albă pentru o strategie comunitară a fixat ca obiectiv strategic
dublarea aportului surselor regenerabile de la 6% la 12% relativ la totalul
consumului de energie din ţările U.E.; alte obiective principale se
definesc a fi următoarele:
a) realizarea a
unui milion de sisteme fotovoltaice;
b) utilizarea a
peste 15 milioane m2 captatoare solare;
c)
10000
MWt produşi in instalaţii de cogenerare cu biomasă ;
d)
peste
un million de gospodării incălzite cu biogaz.
Directiva
77/27.11.2001 privind promovarea energiei electrice produsă din surse
regenerabile prevede:
a)
stabilirea
unei cote ţintă pentru fiecare ţară membră a U.E.
privind consumul de energie din surse regenerabile;
b)
creşterea
contribuţiei surselor regenerabile de la 14% la 22% din consumul brut de
energie până in 2010;
c)
ataşarea
unor scheme suport de finanţare a programelor de investiţii şi
modernizare;
d) simplificarea
procedurilor administrative pentru proiectele care valorifică sursele
regenerabile;
e)
acces
gratuit şi prioritar la reţelele de transport şi
distribuţie.
In
ceea ce priveşte principalele tendinţe ale alimentării cu
energie termică, la nivel european, s-au structurat următoarele
direcţii principale:
a)
in
marile aglomerări urbane, soluţia alimentării in sistem
centralizat conduce la economii de combustibili şi reducerea
poluării;
b)
la
exploatarea CET-urilor se pot utiliza şi combustibili solizi inferiori;
c)
creşterea
flexibilităţii sistemelor de incălzire sub aspectul tipului de
combustibili utilizaţi reprezintă unul din obiectivele strategiilor
in sistemele centralizate locale de incălzire;
d)
retehnologizarea
subsistemelor, care conduc la obţinerea simultană a căldurii
şi energiei electrice prin cogenerare cu randamente ridicate;
e) realizarea contorizării căldurii pe intregul lanţ al sistemelor centralizate ( reţea primară de transport - puncte termice - reţea secundară- branşament, respectiv repartitoare de costuri ).
Serviciul
comunitar de alimentare cu energie termică in sistem centralizat in
municipiul Buzău este un serviciu de interes public local, municipal,
infiinţat şi organizat de autoritatea administraţiei publice
locale, gestionat şi exploatat sub coordonarea, responsabilitatea şi
controlul acesteia prin care se asigură alimentarea cu energie
termică in sistem centralizat în baza unor reguli specifice care trec
dincolo de regulile obişnuite aplicabile altor servicii: universalitate,
continuitate, adaptabilitate, accesibilitate, transparenţă.
Aceste servicii
sunt furnizate fie prin modalitatea gestiunii directe, bazată pe darea în
administrare către operatori de drept public, fie prin modalitatea
gestiunii indirecte (delegate), bazată pe contracte de delegare a gestiunii
încheiate cu operatori de drept privat.
În domeniul serviciilor comunitare de
utilităţi publice, trebuie să se stabilească o delimitare
clară a competenţelor şi responsabilităţilor precum
şi o definire echilibrată, coerentă şi acceptabilă a
drepturilor şi obligaţiilor ce revin diferiţilor actori
implicaţi în furnizarea serviciilor: autorităţi publice
locale - operatori - utilizatori. În definirea
responsabilităţilor autorităţilor administraţiei
publice locale este necesar să se evite, pe de o parte, situaţiile de
vid de competenţă şi, pe de altă parte, dublările de
competenţă; această definire trebuie să se facă
ţinându-se seama de exigenţele următoare:
a) apropierea serviciilor în raport cu
utilizatorii;
b) posibilitatea entităţii
însărcinate cu furnizarea serviciului de a-l adapta nevoilor şi
circumstanţelor (flexibilitate, adaptabilitate);
c) asigurarea indicatorilor de
performanţă în ceea ce priveşte calitatea, continuitatea,
eficacitatea, eficienţa, serviciilor furnizate;
d)
complementaritatea în acţiunea autorităţilor centrale şi
locale.
Dezvoltarea Serviciului comunitar de alimentare cu
energie termică in sistem centralizat şi reforma acestuia au la
bază următoarele orientări:
a) organizarea serviciilor comunitare de
utilităţi publice în raport cu cerinţele populaţiei;
b) introducerea standardelor de calitate
(indicatorilor de performanţă) în baza cărora serviciile
comunitare de utilităţi publice să poată fi monitorizate
şi evaluate;
c) liberalizarea pieţei serviciilor comunitare
de utilităţi publice,
d) promovarea relaţiilor contractuale echilibrate, orientate
către rezultat, bazate pe conceptul gestiunii delegate;
e) instituirea unui sistem de monitorizare şi evaluare a
executării contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de
utilităţi publice;
f) simplificarea procedurilor de emitere a avizelor, acordurilor;
g) adoptarea unor proceduri şi mecanisme specifice pentru
monitorizarea şi evaluarea performantelor serviciilor comunitare de
utilităţi publice;
h) corelarea planurilor de amenajare a teritoriului
cu proiecte de dezvoltare a serviciilor comunitare de utilităţi
publice;
i)consultarea publică pentru stabilirea
standardelor de calitate (indicatorilor de performanţă) pentru
serviciile comunitare de utilităţi publice şi evaluarea
acestora;
j) extinderea gestiunii delegate a serviciilor
comunitare de utilităţi publice bazată pe contracte de
concesiune şi contracte de parteneriat public-privat, promovarea
privatizării operatorilor furnizori/prestatori ai serviciilor comunitare
de utilităţi publice şi atragerea investiţiilor private în
dezvoltarea şi modernizarea sistemelor comunitare de utilităţi
publice;
k) introducerea, la nivel municipal, a
funcţiei de manager/director general al serviciilor comunitare de
utilităţi publice care să preia activitatea viceprimarilor
legată de conducerea, coordonarea, monitorizarea şi controlul
serviciilor comunitare de utilităţi publice de interes local,
respectiv judeţean;
l) clarificarea principiilor şi mecanismelor
decizionale cu privire la iniţierea, fundamentarea, aprobarea şi
finanţarea investiţiilor publice de interes local;
m)
introducerea manualului de audit urban al Uniunii Europene pentru evaluarea
stadiului de dezvoltare şi pentru estimarea necesarului de investiţii
în infrastructura edilitar-urbana;
n) eliminarea distorsiunilor care afectează
concurenţa pe piaţa serviciilor comunitare de utilităţi
publice şi reducerea prin reglementări adecvate a influenţei
caracterului de monopol al acestor servicii;
o) schimbarea actualului sistem de acordare a
subvenţiei pentru energia termică furnizată populaţiei prin
trecerea de la subvenţionarea producţiei brute de energie
termică la subvenţionarea energiei termice efectiv furnizată;
p) promovarea privatizării operatorilor
producători şi distribuitori de energie termică şi a
implicarii sectorului privat în finanţarea, realizarea şi exploatarea
de noi capacităţi de producţie a energiei termice, bazate pe
cogenerare şi pe resurse naturale nepoluante şi regenerabile (energie
geotermală, energie solară, gaz de fermentaţie, biomasă);
q) asigurarea unui regim de funcţionare de
bază pentru centralele în cogenerare dictat de necesarul urban de energie
termică, diferenţa eventuală de energie electrică
necesară municipalităţii urmând a fi asigurată de Sistemul
energetic naţional prin contracte de servicii de sistem şi furnizare
de energie de compensare;
r) implementarea programului de contorizare a
căldurii la branşamentul utilizatorului prin contoare de bloc sau
scară şi trecerea intensivă la contorizarea individuală a
locuinţelor;
s) clarificarea rolului şi
atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice locale
şi ale operatorilor şi asigurarea autonomiei funcţionale şi
financiare a acestora;
t) introducerea la nivelul operatorilor serviciilor
comunitare de utilităţi publice a sistemului de management de mediu
ISO 14.001;
u) utilizarea transparentă şi
creşterea capacităţii de atragere, utilizare şi
absorbţie a fondurilor de preaderare şi a instrumentelor structurale,
după 2007, prin pregătirea, până la acea dată, a unui
portofoliu de proiecte şi obiective de investiţii specifice
infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de
utilităţi publice.
3.2 Obiective generale
a) atingerea conformităţii cu prevederile
legislaţiei UE aplicabile serviciilor comunitare de utilităţi
publice;
b) atingerea conformitatii cu standardele
comunitare privind calitatea şi cantitatea serviciilor comunitare de
utilităţi publice;
c) creşterea capacităţii de
absorbtie a resurselor financiare alocate din fonduri comunitare şi de
atragere a fondurilor de investiţii;
d) creşterea capacităţii de
elaborare, promovare şi finanţare a proiectelor de investiţii
aferente infrastructurii de interes local;
e) creşterea graduala a capacităţii
de autofinanţare a serviciilor comunitare de utilităţi publice
şi a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, corespunzător
nivelelor acceptate în Uniunea Europeană;
f) satisfacerea cerinţelor de interes public
ale colectivităţilor locale şi creşterea bunastarii populaţiei;
Serviciul de alimentare cu energie termica în sistem
centralizat se desfăşoară în baza prevederilor OG
73/2002 privind organizarea şi funcţionarea serviciului de alimentare
cu energie termica produsă centralizat, coroborate cu prevederile:
-
Legii 199/2000 privind utilizarea eficienta a
energiei, republicată,
-
OG 78/2002 privind asigurarea condiţiilor de
funcţionare a unor centrale termice şi electrice de termoficare
aflate în proprietatea consiliilor judeţene sau locale, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea 643/2002 ,
-
OUG 48/2004 pentru adoptarea unor măsuri privind
furnizarea energiei termice populaţiei, pentru încălzirea
locuinţei şi prepararea apei calde de consum prin sisteme publice
centralizate de alimentare cu energie termică, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea 430/2004,
-
HG 933/2004 privind contorizarea
consumatorilor racordati la sistemele publice centralizate de alimentare cu
energie termică,
-
Legea
325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termica, s.a.
Politicile şi priorităţile privind
restructurarea serviciului public de alimentare cu energie termică în
sistem centralizat au fost stabilite prin Strategia naţională privind
alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de
producere şi distribuţie centralizate, aprobată prin HG 882/2004.
Principalele reglementări U.E. aplicabile
domeniului încălzirii urbane în sistem centralizat sunt:
a) Directiva
2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanti în aer proveniţi
de la instalaţiile mari de ardere;
b) Directiva
93/76/CE privind limitarea emisiilor de dioxid de carbon prin
îmbunătăţirea eficientei energetice;
c) Directiva
96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;
d) Directiva
2004/8/CE privind promovarea cogenerării pe baza cererii de
căldură utilă pe piaţa internă;
e) Directiva 2002/91/CE privind performanta energetica a
clădirilor;
În vederea armonizării
legislaţiei interne cu legislaţia U.E. a fost adoptată HG
541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru
limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din
instalaţii mari de ardere, care transpune în legislaţia internă
prevederile Directivei 2001/80/CE.
Obligaţiile privind reducerea
emisiilor la cos a instalaţiilor mari de ardere şi încadrarea în
prevederile Directivei 2001/80/CE, respectiv HG 541/2003, revin
deţinătorilor de astfel de instalaţii iar procesul de
modernizare a acestor instalaţii trebuie iniţiat şi condus de
autorităţile administraţiei publice locale.
În municipiul Buzău este identificată o instalaţie mare
de ardere -IMA- aflată în proprietatea unităţii
administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliului local.
Tintele prioritare stabilite
pentru instalaţiile mari de ardere din România sunt următoarele:
a) reducerea
sau limitarea emisiilor provenite din IMA, astfel încât sa se respecte integral
prevederile Directivei 2001/80/CE;
b) stabilirea
şi atingerea plafoanelor naţionale de reducere a emisiilor provenite
din IMA;
c)
monitorizarea, evaluarea şi raportarea emisiilor de poluanti
proveniţi din IMA în conformitate cu prevederile Directivei 2001/80/CE.
În baza
propunerilor operatorilor, respectiv a autorităţilor
administraţiei publice locale au fost solicitate perioade de tranzitie
care au fost acceptate de către Comisia Europeană.
Responsabilităţile specifice operatorilor, respectiv a
autorităţilor administraţiei publice locale, cu privire la IMA
sunt:
a) elaborarea
propunerilor de programe de reducere progresiva a emisiilor anuale de dioxid de
sulf, oxizi de azot şi pulberi, în conformitate cu prevederile HG 541/2003;
b) alocarea
fondurilor de investiţii, cu respectarea condiţiilor impuse prin
Regulamentul Consiliului Concurentei cu privire la ajutorul de stat pentru
protecţia mediului şi prin Legea 143/1999 privind ajutorul de stat
republicată, precum şi implementarea programelor de reducere
progresiva a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi;
c) respectarea procedurilor
specifice ale Directivei 2001/80/CE privind situaţiile de funcţionare
necorespunzătoare a instalaţiilor sau de întrerupere a functionarii
echipamentelor de reducere a emisiilor;
d) monitorizarea zilnică a emisiilor
şi a parametrilor de proces, cu raportare lunară la APM.
Costurile de conformare se vor estima pe baza evaluărilor pentru
conformarea tehnică la care se adaugă costurile de monitorizare
aferente IMA, care sunt coordonate de autorităţile
administraţiei publice locale. Deoarece nivelul facturii pentru
încălzire şi prepararea apei calde de consum este apropiat de
limitele maxime de suportabilitate şi se aşteaptă o presiune
suplimentară asupra tarifelor în următorii ani datorită
internalizarii costurilor de mediu, eliminării treptate până în 2007
a preţului naţional de referinţă şi a
subvenţiilor operationale de la bugetul de stat, va fi creat un program
special cu o importantă componentă de grant pentru modernizarea
infrastructurii aferente şi contorizarea la nivel de branşament de
imobil sau scară, în maxim 1 an după ce această strategie este
aprobată.
La stabilirea metodologiei de
estimare a necesarului de investiţii, în cazul IMA aflate în proprietatea
unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea
consiliilor locale, se va tine seama şi de planul de implementare,
evaluarile şi termenele acceptate de Uniunea Europeană.
3.4. Fundamentarea
strategiei
a) asigurarea universalităţii, continuităţii,
adaptabilitătii, transparenţei şi accesului nediscriminatoriu al
populaţiei la serviciile comunitare de utilităţi publice de
interes vital (principiul serviciului public);
b) aplicarea principiilor economiei de
piaţă în sectorul serviciilor comunitare de utilităţi
publice;
c) respectarea standardelor naţionale şi
ale UE privind serviciile comunitare de utilităţi publice;
d) menţinerea unui balanţe echitabile
între veniturile populaţiei şi tarifele pentru serviciile comunitare
de utilităţi publice (principiul suportabilitatii);
e) realizarea managementului integrat al
serviciilor comunitare de utilităţi publice care asigură
coordonarea între autorităţile administraţiei publice locale si
operatori privind realizarea serviciilor comunitare de utilităţi
publice şi planificarea echilibrată a resurselor financiare în
funcţie de priorităti;
f) elaborarea studiilor de prognoză în vederea
reducerii costurilor şi creşterii eficienţei serviciilor
comunitare de utilităţi publice;
g) răspândirea informaţiilor de interes
public în scopul asigurării unui management performant al serviciilor
comunitare de utilităţi publice la nivelul autorităţilor
administraţiei publice locale, operatorilor şi
utilizatorilor/beneficiarilor;
h) facilitarea participării societăţii civile
la luarea deciziilor privind sectorul serviciilor comunitare de
utilităţi publice;
i)
implicarea activa a sectorului privat în finanţarea, realizarea şi
exploatarea/operarea serviciilor;
j) coordonarea iniţiativelor colectivităţilor locale
şi asocierea intercomunitară;
k) promovarea dezvoltării integrate a serviciilor comunitare de
utilităţi publice şi monitorizarea planurilor de implementare pe
baza participării tuturor părţilor implicate;
l) atingerea şi garantarea stabilitătii instituţionale
şi financiare a colectivităţilor locale.
4.1. Componenţa sistemului
Alimentarea cu căldură a
locuinţelor şi dotărilor social-culturale din municipiul
Buzău se ralizează in prezent printr-un sistem de termoficare cu
apă fierbinte având ca sursă Centrala termică de zonă
aparţinând RAM Buzău si 7 centrale termice de cartier, respectiv
Micro XIV şi Şcolile Speciale din strada Horticolei. In august 2000,
s-a achiziţionat de la S.C.
Agrana S.A. (Zahărul S.A.), centrala termică de zonă, unitate
care cuprinde două cazane de apă fierbinte, tip CAF 100 Gcal/h.
Pentru o funcţionalitate normală, prin surse proprii ale operatorului
(regia) au fost achiziţionate şi puse in funcţiune un cazan CR16
de 8 Gcal/h pentru degazarea apei şi o staţie de dedurizare pentru
demineralizarea acesteia, staţie ce asigură necesarul de apă de
adaos din reţeaua termică de transport.
Transportul
căldurii se realizează prin reţele termice primare de
transportul energiei termice de la centrala de zonă la punctele termice,
de unde se distribuie la consumatori prin intermediul reţelelor termice
secundare de incălzire şi apă caldă de consum. Centralele
termice de cartier prepară local agentul termic şi apa caldă pe
care le distribuie consumatorilor. In municipiul Buzău există
39 de puncte termice in gestiunea operatorului din care 13 au fost modernizate
şi automatizate, ele fiind puse in funcţiune etapizat până in
anul 2005.
In afara
acestor puncte termice, RAM are in exploatare 21 substaţii de bloc care
alimentează cu energie termică individual 21 de blocuri (17 blocuri
cartier Unirii, bloc Istriţa, Bloc Contactoare, blocuri PTTR, bloc B11
Unirii ) . In perioada 1998-2002 s-a derulat un program de
reabilitare a sistemului de incălzire pentru un număr de 14.620
apartamente, reprezentând aproximativ 43% din totalul apartamentelor existente
in municipiu; programul de reabilitare s-a derulat având ca sursă de
finanţare imprumuturi BERD. In perioada 2002-2005, prin surse proprii,
s-au executat lucrările privind infiinţarea si punerea in
funcţiune a substaţiilor de la Istriţa, CFR şi Contactoare.
Incepând cu anul 2005, prin aplicarea prevederilor OG 48/2004 s-a procedat la
reabilitarea sistemului centralizat de energie termică in baza unor
proiecte intocmite de instituţii abilitate, aprobate de autoritatea
administraţiei publice locale; aceste lucrări derulate pe parcursul
anului 2005 au fost:
In concluzie,
lucrările de modernizare derulate in perioada 2000-2005 au cuprins:
-
modernizarea a 13 puncte termice (PT10, PT11, PT13, PT31,
PT33, PT34, PT35, PT41 din cartierul Unirii, PT8, PT9 Centru şi PT5, PT6,
PT7 din cartierele Broşteni şi Dorobanţi);
-
realizarea
a 17 substaţii de bloc in cartierul Unirii;
-
contorizarea
fiecărei scări de bloc aferente punctelor termice modernizate;
-
modernizarea
a 6 centrale termice de cartier (CT1, CT2, CT3, CT4, CT5 – Micro XIV şi
CT7 Caraiman);
-
inlocuirea
reţelelor secundare cu conducte preizolate, aproximativ 24 km traseu;
-
automatizarea
şi monitorizarea punctelor termice şi centralelor termice
menţionate mai sus;
-
inlocuirea
a 6,5 km traseu reţele primare de termoficare.
Simultan cu lucrările de
modernizare şi reabilitare a sistemelor de alimentare centralizată cu
energie termică prin investiţii derulate din diverse surse de
finanţare s-au desfăşurat programele de mentenanţă
predictivă şi la defect, volumele anuale prognozate a fi executate
fiind prezentate mai jos:
|
Nr. crt. |
Anul |
Valoarea programată (RON) |
Valoarea realizată (RON) |
|
1 |
2001 |
154.000 |
107.800 |
|
2 |
2002 |
2.534.800 |
1.774.360 |
|
3 |
2003 |
2.513.426,50 |
1.772.698,30 |
|
4 |
2004 |
3.770.000 |
1.834.457,60 |
|
5 |
2005 |
2.113.648,30 |
1.435.070 |
|
6 |
2006 |
1.393.384,03 |
586.533 |
4.2 Evoluţia
producţiei de energie termică , a pierderilor in reţelele de
transport şi distribuţie , a debranşărilor individuale de
la sistemul centralizat şi a consumurilor de energie termică pe
apartamente.
4.2.1 Energia termică
produsă in sistem centralizat este prezentată in Anexa nr. 1 şi este structurată pe tipuri de
surse, respectiv CAF, CT gaze şi
CT CLU. Evoluţia producţiei este pe un trend descendent in perioada
2001-2004, anul 2004 reprezentând un punct de stabilizare a volumului de
energie produsă, referire valabilă pentru producţia din CAF-uri şi CT gaze. Producţia din
CT CLU s-a diminuat anual astfel incât in 2005 s-a ajuns până la un nivel
sub 10% din producţia anului 1999; locul cazanelor funcţionând pe
CLU a fost luat de schimbătoare de
căldură cu plăci şi sistemul centralizat bazat pe
producerea energiei termice in CAF uri, cazanele pe CLU fiind utilizate doar
pentru preluarea vârfului de sarcină.
4.2.2 Pierderile in reţeaua de
transport primar a energiei termice produse in CAF sunt reprezentate in Anexa 2
şi se ridică in jurul cifrei de 10%; similar, pierderile in
reţeaua termică secundară sunt de aproximativ 18%; in
aceeaşi anexă sunt evidenţiate pierderile in reţeaua de
distribuţie a centralelor termice (sub 9%).
4.2.3 Evoluţia
debranşărilor de la sistemul centralizat a apartamentelor
condominiale este redactată in Anexa 3. La momentul prezentei, rata
debranşărilor este intre 0% (scări de bloc fără
debranşări) până la 100% (scări de bloc debranşate
total– in acceeaşi anexă este prezentată o situaţie a
acestor condominii). Ca o completare, in anexă sunt cuprinse
informaţii detaliate privind scările de bloc cu debranşări
peste 50%, eficienţa furnizării serviciului de termoficare la
aceşti consumatori, fiind scăzută, calitatea serviciilor
furnizate intrând intr-o zonă de precaritate.
In Anexa 4 este prezentată
evoluţia preţului naţional de referinţă a energiei
termice, precum si a preţului real de producţie a energiei termice pe
plan local şi surse de producţie.
4.3 Dificultăţi in exploatarea
sistemului de alimentare cu energie termică centralizat.
Cu toate că au fost puse in
funcţiune investiţii importante in sistemul de incălzire, la
această dată RAM se confruntă cu diverse probleme in principal
in zonele municipiului in care nu s-au făcut modernizări şi
anume:
1.calitatea necorespunzătoare a apei calde de
consum datorită uzurii avansate a reţelelor de distribuţie din
cartierele nemodernizate ( de ex. cartierele Micro V si Dorobanti ) sau lipsa
recirculării a.c.c. in anumite cartiere;
2.pierderi de agent termic primar şi secundar;
3.starea necorespunzatoare a instalatiilor din blocuri
;
4.neintelegeri intre proprietarii de apartamente din
acelasi condominiu sau din scari adiacente si contorizate grupat ;
5.Deconectarea de la sistemul centralizat a
consumatorilor din condominii (scări de bloc), care a condus la:
-
dezechilibrarea
instalaţiilor interioare ca urmare a debransării unor consumatori din
condominiu;
-
dezechilibrarea
instalaţiilor de distribuţie a agentului termic secundar;
-
dificultăţi
in repartizarea cheltuielilor comune;
-
capacităţi
instalate la producerea energiei termice supradimensionate care conduc la
consumuri specifice mari ;
-
costuri
mari de operare pe toate verigile sistemului de producere , transport ,
distributie si furnizare a energiei termice;
-
costuri
foarte mari a facturii de energie termică pentru consumatorii
rămaşi in sistem ;
-
creşterea
gradului de disconfort a consumatorilor rămaşi in sistem ca urmare a
dezechilibrelor din instalaţiile interioare (acestea sunt dimensionate
pentru numărul iniţial mai mare de consumatori, după
deconectări acest număr a scăzut dar instalaţiile au
rămas aceleaşi şi implicit timpul de răspuns pentru
furnizare apă caldă de consum la robinetul utilizatorului a devenit
mai mare);
4.4 Contorizarea energiei termice
Blocurile de locuinţe
alimentate cu agent termic in sistem centralizat sunt contorizate in procent de
97% la nivel de scară de bloc , in anul 2007 acţiunea de contorizare
urmând a fi incheiată. La sfârşitul anului 2005, din
totalul de 34.656 de apartamente existente in municipiul Buzău, 10.533
apartamente au optat pentru altă sursă de incălzire , fiind
debranşate de la sistemul centralizat de incălzire (30,4%) . S-a procedat la preluarea in facturare
directa a aprtamentelor - incheierea unor contracte de cesiune a creantelor intre RAM
si Asociatia de Proprietari a condus la preluarea de catre RAM a activitatii de
facturare si incasare la nivel de apartament in condominiile cu probleme
serioase in achitarea prestatiilor , rezultand cresterea ratei de colectare a
prestatiilor si incasarea in timp real a acestora . Procesul de instalare a
repartitoarelor de costuri este in plina desfasurare , numarul de apartamente
ce au instalat acest sistem de contorizare locala si departajare consumuri
fiind de aproximativ 5950 - 6000 .
Capitolul 5 Necesarul de
investiţii
5.1 Obiective specifice imediate , anii 2006
si 2007.
5.1.1. Modernizarea sistemului si cresterea
calitatii serviciilor furnizate ( caldura si a.c.c. ) prin :
-
executarea
programului de mentenanta ( lucrari de revizii si reparatii planificate ) in PT
si CT ;
-
analiza asupra eficientei tehnico-economice a fiecarui
punct termic/centrale termice , stabilirea regimului de asigurare a necesarului
de energie termica si inchiderea capacitatilor ineficiente ;
-
automatizarea si transmiterea datelor in dispeceratul
central de la centralele din Micro 14 si punctele termice din cartier
Brosteni ;
-
rentabilizarea unitatii de producerea energiei termice a
orasului , (cele 2 CAF 100Gcal/h) prin transformarea actualei capacitati
de productie a energiei termice intr-o capacitate de producere a energiei
termice si electrice in cogenerare, prin parteneriat public-privat ; in
acest mod se eficientizeaza serviciul de furnizare a energiei termice si apei
calde de consum precum si producerea unitatii de energie cu consumuri
minimizate de resurse naturale conventionale .
- executare lucrari reabilitare
sistem de producere , transport , distributie si furnizare energie termica in
sistem centralizat din surse OUG 48/2004 :
1. Reabilitare
magistrala II de termoficare , zona conducte aeriene .
Stadiul
proiectelor si aprobarilor : proiectele sunt intocmite faza SF , fazele PT , CS
urmand a se derula ;
Valoarea de proiect a lucrarilor
ce urmeaza a fi executate se ridica la : 8.361.770 RON ( 2.290.710 Euro – curs
valutar din 31.10.2005) .
2.
Imbunatatirea functionarii sistemului de alimentare cu caldura din municipiul
Buzau in perioada de vara
Stadiul proiectelor si aprobarilor :
proiectele sunt intocmite faza SF, fazele
PT , CS urmand a se derula . Valoarea de proiect a lucrarilor ce urmeaza a fi
executate se ridica la : 1.867.486 RON
( 515.722 Euro – curs valutar
din 30.04.2005 ) .
3.
Sistematizare retele de medie si joasa tensiune la CAF
Stadiul
proiectelor si aprobarilor : proiectele sunt intocmite faza SPF, fazele , SF,
PT , CS fiind in derulare .
Valoarea de
proiect a lucrarilor ce urmeaza a fi executate se ridica la : 1.600.000 RON
(20.04.2005) .
4.
Reabilitare puncte termice si retele termice aferente in municipiul Buzau (
PT16 , PT17 , PT20 , PT21 , PT29 , PT30 , PT32 , PT12 , PTB11 ).
Stadiul proiectelor si aprobarilor :
proiectele sunt intocmite faza SF, fazele
PT,CS urmand a se derula .
Valoarea de
proiect a lucrarilor ce urmeaza a fi executate se ridica la : 32.561.802 RON (
8.902.018 Euro , curs valutar din 28.11.2005 ) .
5. Lucrari in
continuare la Eficientizare 9 PT in municipiul Buzau ( PT14 , PT25 , PT31 ,
PT34, PT35 , PT36 , PT37 , PT38 , PT41
) .
In cursul
anului 2005 s-au derulat lucrarile aferente la punctele termice PT31 , PT34 ,
PT35 , PT41 . In 2006 urmeaza a se reabilita , functie de fondurile alocate ,
punctele termice ramase nemodernizate in 2005 .
Stadiul
proiectelor si aprobarilor : proiectele sunt intocmite fazele SF,PT,CS ,.
Valoarea de proiect a lucrarilor se ridica la
: 8.984.068,6 RON ( 2.464.021,38 Euro , curs valutar din 10.02.2005 ) .
Obiectul
si necesitatea studiului de fezabilitate ; eficienta investitiei .
1. Reabilitare
magistrala II de termoficare , zona conducte aeriene 1.1 . Obiectul si
necesitatea studiului de fezabilitate
Inlocuirea conductelor de pe
traseele supraterane ale Magistralei II de termoficare , pe toate cele trei
tronsoane ale acesteia , tronsoane puse in functiune in anii 1983-1984 si
aflate in prezent intr-o stare avansata de uzura . Pentru optimizarea efortului
de investitii se redimensioneaza conductele de pe traseele magistralei la
dimensiuni rezultate din calcule hidraulice de dimensionare reactualizate
functie de modificarile intervenite in schema de termoficare .
Va creste gradul de siguranta in alimentarea
cu energie termica a consumatorilor racordati la SACET precum si nivelul de
calitate a prestatiilor . Nivelul de risc in alimentarea cu energie termica va
cunoaste un trend descendent ( prin scaderea numarului de avarii ) .
1.2.
Eficienta investitiei
Investitia
are urmatorii indicatori de eficienta :
-
durata
de recuperare simpla : 5 ani ;
-
rata
interna de rentabilitate : 19,9%;
-
venitul
net actualizat : 3.316.246 lei ;
-
durata
de recuperare actualizata : 9 ani ;
-
indicele
de profitabilitate : 1,56 .
2.
Imbunatatirea
functionarii sistemului de alimentare cu caldura din municipiul Buzau in
perioada de vara
2.1 Obiectul si necesitatea
studiului de fezabilitate
Functionarea sistemului de
alimentare cu energie termica si apa calda de consum in perioada de vara se
realizeaza cu eficienta extrem de scazuta . Astfel , consumul orar de caldura
nu depaseste in perioada de vara 10 Gcal dar pentru producerea si furnizarea
acestei energii termice se utilizeaza un cazan de apa fierbinte tip CAF
100Gcal/h , in conditii tehnice , economice si de siguranta total
dezavantajoase . In consecinta , se urmareste montarea unui cazan CAF 10Gcal/h
pentru producerea si furnizarea energiei termice pe timp de vara .
2.2
Eficienta investitiei
Investitia
are urmatorii indicatori de eficienta :
-
durata
de recuperare simpla : 3,7 ani ;
-
rata
interna de rentabilitate : 27%;
-
venitul
net actualizat : 399.738 Euro ;
-
durata
de recuperare actualizata : 7 ani ;
-
indicele
de profitabilitate : 1,08 .
3.
Sistematizare
retele de medie si joasa tensiune la CAF
3.1 Obiectul si necesitatea
studiului de fezabilitate
Inlocuirea conductelor electrice
intre Statia 110 kV apartinand S.C.Electrica S.A. si consumatorii RAM ,
separarea instalatiilor RAM de cele ale S.C. Zaharul S.A.
Prin realizarea unei a doua cai de
alimentare precum si prin inlocuirea cablurilor de alimentare vechi de peste 35
de ani va creste gradul de siguranta in exploatarea sursei de energie termica a
orasului si va fi mult diminuat numarul de accidente si intreruperi in furnizarea
energiei termice .
4. Reabilitare
puncte termice si retele termice aferente in municipiul Buzau (
PT16,PT17,PT20,PT21,PT29,PT30,PT32,PT12,PTB11 ).
4.1 Obiectul si necesitatea
studiului de fezabilitate
Eficientizarea
functionarii punctelor termice PT16 , PT17 , PT20 , PT21 , PT29 , PT30 , PT32 ,
PT12 , PTB11 , inlocuirea si modernizarea retelelor termice aferente ,
obtinerea energiei termice la tarife mai mici si prestarea serviciului de
furnizare a energiei termice si apei calde de consum in conditii de calitate
crescuta in conformitate cu legislatia secundara si tertiara din domeniu in
vigoare , diminuarea gradului de risc in furnizarea energiei termice
consumatorilor arondati prin diminuarea numarului de avarii in sistem .
4.2 Eficienta
investitiei :
-
capacitati , debit de transport : 36,1 Gcal/h ;
-
durata de realizare a investitiei : 18 luni ;
-
costuri totale de productie si distributie a en. termice
: 153 RON/Gcal ;
-
rata profitului : 5,6 % ;
-
durata de recuperare a investitiei : 19 ani .
-
scaderea pierderilor de apa de adaos ;
-
reducerea cheltuielilor pentru mentenanta predictiva si
corectiva ( la defect ) ;
-
reducerea consumului de energie electrica ;
-
cresterea eficientei de producere a energiei termice
;
-
cresterea calitatii serviciului furnizat , incadrarea in
cerintele licentelor de distributie si furnizare a energiei termice , a
standardelor de performanta .
Acestea se
realizeaza prin :
-
automatizarea
functionarii punctelor termice ;
-
inlocuirea agregatelor de pompare existente ;
-
dotarea cu statii de dedurizare ;
-
modernizarea grupurilor de hidrofor ( echipamente cu
turatie variabila pentru urmarirea continua a sarcinii de consum ) ;
-
inlocuirea schimbatoarelor de caldura uzate cu
schimbatoare de caldura cu placi ;
-
contorizarea
tuturor agentilor termici preparati in aceste PT ;
-
inlocuirea
conductelor existente ;
-
inlocuirea
instalatiilor electrice .
5.
Lucrari in continuare la Eficientizare 9 PT in municipiul Buzau ( PT14 , PT25 , PT31 , PT34 ,
PT35 , PT36 , PT37 , PT38 , PT41 ) .
5.1 Obiectul si necesitatea
studiului de fezabilitate
Eficientizarea
functionarii punctelor termice PT14 , PT25 , PT31 , PT34 , PT35 , PT36 , PT37 ,
PT38 , PT41 , obtinerea energiei termice la tarife mai mici si prestarea
serviciului de furnizare a energiei termice si apei calde de consum in conditii
de calitate crescuta in conformitate cu legislatia secundara si tertiara din
domeniu in vigoare , diminuarea gradului de risc in furnizarea energiei termice
consumatorilor arondati prin diminuarea numarului de avarii in sistem .
5.2 Eficienta
investitiei :
-
capacitati , debit de transport : 32,72 Gcal/h ;
-
durata de realizare a investitiei : 18 luni ;
-
costuri totale de productie si distributie a en. termice
: 115,5 RON/Gcal ;
-
rata profitului : 6,4 % ;
-
durata de recuperare a investitiei : 8 ani .
-
scaderea pierderilor de apa de adaos ;
-
reducerea cheltuielilor pentru mentenanta predictiva si
corectiva ( la defect ) ;
-
reducerea consumului de energie electrica ;
-
cresterea eficientei de producere a energiei termice
;
-
cresterea calitatii serviciului furnizat , incadrarea in
cerintele licentelor de distributie si furnizare a energiei termice , a
standardelor de performanta .
Acestea se
realizeaza prin :
-
automatizarea
functionarii punctelor termice ;
-
inlocuirea agregatelor de pompare existente ;
-
dotarea cu statii de dedurizare ;
-
modernizarea grupurilor de hidrofor ( echipamente cu
turatie variabila pentru urmarirea continua a sarcinii de consum ) ;
-
inlocuirea schimbatoarelor de caldura uzate cu schimbatoare
de caldura cu placi ;
-
contorizarea
tuturor agentilor termici preparati in aceste PT ;
-
inlocuirea
conductelor existente ;
-
inlocuirea
instalatiilor electrice .
5.1.2.Alimentarea cu energie termică
2006-2009 – Prognoza asupra cererii şi producţiei de energie
termică in municipiul Buzău .
Direcţii pentru alinierea
la Programul Termoficare 2006-2009-calitate şi eficienţă.
Dupa un
asemenea scenariu , daca se ia ca baza anul 2005 , respectiv o productie de
230.000 Gcal/an , inseamna ca in anul 2008 se poate atinge o tinta de 190.000
Gcal/an , energie consumata in conditii de confort echivalent . Avem in vedere
faptul ca 97 % din consumatori sunt contorizati la bransament si in acelasi
timp se extinde contorizarea individuala
( repartitoare de costuri si robineti termostatici – actiune ce trebuie
finalizata in 2007 ) .
Un scenariu
optimist ar putea fi gandit pornind de la ipoteza ca exista sursa de finantare
pentru proiectul ,, Reabilitarea sursei de caldura a municipiului Buzau CET ‘’
cu producere in cogenerare de energie electrica si termica . Intr-un asemenea
scenariu factura la consumatorul final va scadea in termeni reali , iar numarul
de consumatori va creste , prin rebransari si extinderi pentru noi
consumatori
In
varianta pesimistă in care se ia in calcul continuarea procesului de
deconectare de la sistemul centralizat, toate investiţiile realizate in
sistemul centralizat de incălzire devin ineficiente, existând astfel
riscul intreruperii totale a sistemului . Practica
ultimilor ani demonstrază acest lucru , dovadă fiind faptul că
operatorul de servicii a fost obligat in perioada 2005-2006 să ia
următoarele măsuri:
-
scoaterea totală din funcţiune a punctului
termic PT2 din Micro V ;
-
scoaterea totală din funcţiune a punctului
termic PT9 Centru;
-
scoaterea totală din funcţiune a centralei
termice CT7 Caraiman;
-
intreruperea totală a serviciilor de incălzire
şi a.c.c. la anumite grupări de blocuri.
In
condiţiile creşterii tarifelor la utilităţi (gaze, energie
electrică), a continuării procesului de deconectare de la sistemul
centralizat de furnizare a energiei termice şi a.c.c. , toate
investiţiile realizate devin ineficiente, costul facturii creşte,
confortul scade.
In
concordanţă cu prevederile Hotărârii de Guvern de aprobare a Programului Termoficare
2006-2009 – calitate şi eficienţă strategia locală
stabileşte :
-
alimentarea cu energie termică in municipiul
Buzău se realizează in sistem centralizat ;
-
componenţa sistemului este cea prezentată
anterior ;
-
in perioada 2006-2009, autoritatea locală
impreună cu operatorul serviciilor publice stabileşte măsurile
care să asigure continuitatea şi eficienţa sistemului de
incălzire centralizat prin:
1 aprobarea strategiei propuse;
2 .promovarea
şi realizarea programelor de investiţii in corelare cu Programul
Termoficare 2006-2009 – calitate şi eficienţă, astfel:
a)introducerea
sistemelor de automatizare şi dispecerizare pentru a fi asigurată
monitorizarea şi controlul permanent al funcţionării
instalaţiilor in parametrii optimi de la producător la utilizator ;
b)creşterea
eficienţei energetice a punctelor/centralelor termice;
c)utilizarea de module termice la nivel de imobil;
d)finalizarea
contorizării ;
e)reducerea
pierderilor din clădiri şi instalaţiile interioare ale acestora;
f)intocmirea
studiilor de fezabilitate privind:
f1)transformarea
actualei centrale termice de zonă intr-o capacitate de producere a
energiei termice in cogenerare cu energia electrică, 70% energie
termică şi 30%energie electrică. Capacităţile
sunt
-
maxim de iarnă
70 Gcal / h
-
minim de iarnă
50 Gcal / h
-
maxim de vară
10 Gcal / h
-
minim de vară
6 Gcal / h
Soluţii de atragere a
surselor de finanţare pentru execuţie :
-
parteneriat public-privat ;
-
societate pe acţiuni ;
-
surse atrase.
f2)dimensionarea
şi amplasarea in locaţii propice a unor baterii solare ca sursă
principală sau alternativă la sursele convenţionale pentru
furnizarea apei calde consum. Se vor avea in vedere şi instituţiile
Consiliului Local cu program permanent in vederea reducerii presiunii asupra
bugetului local;Locaţii posibile:
-
Scolile speciale, str. Horticolei;
-
Leagănul de copii (CT5 Micro XIV);
-
Căminul de copii (CT3 Micro XIV) ;
-
Puncte termice (PT4, PT7, PT16, PT24, PT36, PT37, PT38,
PT39, PT40, PT41, PT Integral).
f3)intocmirea
unui studiu privind utilizarea materialelor biodegradabile drept combustibil
alternativ in producerea energiei termice in sursa de
căldură, la CET;
f4)redimensionarea
surselor de căldură(centrale termice), a staţiilor de
transformare a energiei termice (puncte termice) şi a reţelelor
aferente funcţie de curba reală de consum, actualizată la
consumurile prezente şi nu cele iniţiale, prin intocmirea
bilanţurilor energetice, inventarierea şi contorizarea consumatorilor
arondaţi; se au in vedere: PT4, PT12, PT B11, PT15, PT16, PT17, PT18,
PT19, PT20, PT21, PT24, PT27, PT28, PT29, PT30, PT32, PT39, PT40;
f5)redimensionarea
reţelelor secundare incălzire pentru PT14, PT25, PT31, PT34, PT35,
PT36, PT37, PT38, PT41 ;
f6)promovarea
unor proiecte de utilizare a materialelor biodegradabile la locuinţele
individuale ;
f7)optimizarea
funcţionării sistemului de incălzire in cartierul Micro
V(Consultarea populaţiei privind sistemul de incălzire);
f8)studii de
piaţă analiza cererii de energie termică in zonele care nu sunt
racordate la sistemul centralizat ;
f9) studii
de echilibrare hidraulică a reţelelor termice primare şi
secundare;
f10) studii
si analize privind pierderile de caldura din cladiri; studii privind
anveloparea cladirilor
In baza Programului Termoficare
2006-2009 – calitate şi eficienţă, a Legii 325/14 iul 2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termica ,
autoritatile publice locale au obligatia de a stabili zonele unitare de incalzire ;
In acest sens operatorul
serviciilor publice din municipiul Buzau propune spre aprobare urmatoarele
zone :
Zona1 : zonă exclusiv
termoficare avandu-se in vedere aplicarea treptată a principiului ,,o
clădire , un singur sistem de asigurare energie termică’’
|
TERMIC |
ZONA |
Total ap |
Ap debr |
Ap deb part |
Ap rebr |
Ap ramase |
Grad debransare |
|
CT
1 - Micro 14 |
|
1062 |
112 |
8 |
6 |
950 |
10,55 |
|
CT
2 - Micro 14 |
|
1470 |
148 |
6 |
2 |
1322 |
10,07 |
|
CT
3 - Micro 14 |
|
1408 |
267 |
9 |
4 |
1141 |
18,96 |
|
CT
4 - Cring 2 |
|
531 |
55 |
1 |
2 |
476 |
10,36 |
|
CT
5 |
|
412 |
9 |
|
|
403 |
2,18 |
|
CT
Caraiman |
|
369 |
35 |
1 |
2 |
334 |
9,49 |
|
PT
10 - Unirii |
|
1935 |
399 |
3 |
2 |
1536 |
20,62 |
|
PT
11 - Unirii |
|
1255 |
431 |
2 |
2 |
824 |
34,34 |
|
PT
12 - Unirii |
|
1094 |
389 |
|
3 |
705 |
35,56 |
|
PT
13 - Unirii |
|
717 |
236 |
1 |
1 |
481 |
32,91 |
|
PT
14 - Magnolia |
|
317 |
159 |
|
1 |
158 |
50,16 |
|
PT
15 - Mesteacanulu |
|
484 |
172 |
|
1 |
312 |
35,54 |
|
PT
16 - Micro 3 |
|
1706 |
353 |
|
1 |
1353 |
20,69 |
|
PT
17 - Micro 3 |
|
1232 |
239 |
|
|
993 |
19,40 |
|
PT
18 - Obor |
|
535 |
150 |
1 |
|
385 |
28,04 |
|
PT
19 - Bazar |
|
191 |
87 |
|
|
104 |
45,55 |
|
PT
20 -Dacia |
|
415 |
209 |
1 |
|
206 |
50,36 |
|
PT
21 -Hasdeu |
|
341 |
125 |
1 |
1 |
216 |
36,66 |
|
PT
24 Dorobanti extindere |
|
419 |
109 |
|
|
310 |
26,01 |
|
PT
27 - Dorobanti II |
|
1227 |
525 |
13 |
2 |
702 |
42,79 |
|
PT
28 - Dorobanti II |
|
1320 |
454 |
10 |
3 |
866 |
34,39 |
|
PT
29 - Balcescu |
|
538 |
93 |
2 |
|
445 |
17,29 |
|
PT
30 - Balcescu |
|
1385 |
392 |
11 |
7 |
993 |
28,3 |
|
PT
31 -Democratiei |
|
351 |
116 |
1 |
|
235 |
33,05 |
|
PT
32 - Traian Vuia |
|
380 |
71 |
2 |
1 |
309 |
18,68 |
|
PT
33 -Spiru Haret |
|
1094 |
231 |
|
1 |
863 |
21,12 |
|
PT
34 - Unirii |
|
623 |
318 |
|
1 |
305 |
51,04 |
|
PT
35 -Tribunal |
|
209 |
82 |
1 |
|
127 |
39,23 |
|
PT
36 -Unirii |
|
351 |
92 |
|
|
259 |
26,21 |
|
PT
37 - Unirii |
|
448 |
222 |
4 |
1 |
226 |
49,55 |
|
PT
38 - Unirii |
|
336 |
137 |
1 |
|
199 |
40,77 |
|
PT
39 - B-dul 1 Decembrie |
|
400 |
134 |
|
1 |
266 |
33,5 |
|
PT
4 - Dorobanti I |
|
620 |
322 |
|
2 |
298 |
51,94 |
|
PT
40 - B-dul 1 Decembrie |
|
480 |
164 |
|
2 |
316 |
34,17 |
|
PT
41 - Mioritei |
|
288 |
97 |
3 |
|
191 |
33,68 |
|
PT
5 - Dorobanti I |
|
1311 |
525 |
1 |
2 |
786 |
40,05 |
|
PT
6 - Brosteni |
|
2180 |
609 |
4 |
2 |
1571 |
27,94 |
|
PT
7 - Brosteni |
|
1330 |
346 |
|
|
984 |
26,02 |
|
PT
8 - Centru Sud |
|
211 |
19 |
1 |
|
192 |
9 |
|
PT
9 - Centru Nord |
|
144 |
41 |
4 |
|
103 |
28,47 |
|
PT
B11 - 1 Decembrie 1918 |
|
46 |
16 |
1 |
|
30 |
34,78 |
|
PT
CFR |
|
80 |
|
|
|
80 |
0 |
|
PT
Contactori |
|
41 |
14 |
|
|
27 |
34,15 |
|
PT
Electrica |
|
32 |
|
|
|
32 |
0 |
|
PT
Integral |
|
506 |
129 |
|
|
377 |
25,49 |
|
PT
Istrita |
|
45 |
11 |
|
|
34 |
24,44 |
|
PT
MApN - 01454 |
|
50 |
|
|
|
50 |
0 |
|
PT
Metaplast |
|
50 |
|
|
|
50 |
0 |
|
|
TOTAL
GENERAL |
31969 |
8844 |
93 |
53 |
23125 |
27,66 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Zona
2 : zonă cu sistem de incălzire in sistem mixt .
|
TERMIC |
ZONA |
Total ap |
Ap debr |
Ap debr part |
Ap rebr |
Ap ramase |
Grad debransare |
|
PT
1 -Micro 5 |
596 |
300 |
|
1 |
296 |
50,34 |
|
|
PT
25 - Unirii |
478 |
281 |
|
1 |
197 |
58,79 |
|
|
PT
3 - Micro5 |
1460 |
1004 |
2 |
5 |
456 |
68,77 |
|
|
PT
IEELIF |
|
65 |
50 |
|
|
15 |
76,92 |
|
PT
Romtelecom |
88 |
54 |
5 |
1 |
34 |
61,36 |
|
|
|
TOTAL
GENERAL |
2687 |
1689 |
7 |
8 |
998 |
62,86 |
5.2. Surse de finantare :
Lucrarile de investitii in
domeniul serviciilor publice de incalzire pot fi finantate din :
-
fonduri
de la bugetul de stat
-
fonduri
proprii ale operatorului
-
credite
bancare ce pot fi garantate de autoritatile publice locale sau de Guvernul
Romaniei
-
fonduri nerambursabile
-
taxe speciale, instituite la nivelul autoritatii publice
locale
-
fonduri transferate de la bugetul de stat
-
sume disponibilizate prin reducerea graduala a
subventiilor pentru energia termica livrata populatiei
-
surse financiare rezultate din tranzactionarea unitatilor
de reducere de emisii de gaze cu efect de sera
-
alte surse atrase, in conditiile legii.
Capitolul
6 Reducerea costurilor de productie
Costurile de productie scad prin
actionarea pe urmatoarele directii principale :
-
Lucrari
de investitii in sistemul de incalzire centralizat, cu eficienta energetica,
respectiv costuri de operare reduse si implicit un pret de productie accesibil
tuturor categoriilor de consumatori;
-
Intocmirea
bilanţurilor energetice pe fiecare statie de transformare (punct termic )
-
Lansarea
unui studiu de fezabilitate privind oportunitatea implementarii de panouri
solare , solutie care se bucura de mare succes in tari cu o clima similara cu a
Romaniei.
6.1. Masuri tehnice :
Stabilirea zonelor ( cartierelor )
cu numar mare de consumatori debransati , analiza detaliata a acestora urmata
dupa caz , de :
-
sistarea serviciilor in blocurile cu consumatori
debransati in procent mai mare de 60 % sau atragerea, reintegrarea in
sistem a celor debransati ;
-
limitarea si chiar inchiderea unor capacitati de
productie ;
-
reducerea proportionala a numarului de personal de executie
si exploatare şi redistribuirea acestuia in activităţi de
prestări servicii.
6.2 Politica de preţuri şi
tarife
In Romania,
incalzirea in sistem centralizat se
caracterizeaza prin debransarile individuale de la sistem (mai mult de 20% din
consumatori ) ceea ce a condus la inchiderea completa a unor capacitati . Acest
fenomen reprezinta un proces complex, cu privire la imagine, furnizarea
serviciului, sistemelor interne si a alternativelor. In acest context s-a impus
elaborarea unor strategii nationale si locale care sa corespunda cerintelor
impuse de normele europene , in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea
Europeana. Actele normative elaborate in ultima perioada prevad o serie de
masuri care sa asigure necesarul de energie termica in sistem centralizat cu
costuri cit mai reduse si la preturi suportabile .
Ordonanta nr.
36 din 2 august 2006 prevede ca Autoritatile de reglementare competente vor
stabili , pentru fiecare localitate , preturi locale de referinta pentru
energia termica furnizata populatiei prin sisteme centralizate.Stabilirea
unor preturi diferentiate va elimina inechitatile in acordarea pentru populatie
a subventiilor pentru plata energiei termice .
Autoritatile
administratiei publice locale vor aproba preturi locale, crescind astfel responsabilitatea acestora in ceea ce
priveste asigurarea confortului populatiei.
Pentru a
compensa cresterile neprevizionate ale preturilor la combustibili, pe perioada
2007-2009, furnizorii de energie termica vor primi sprijin financiar de la bugetul
de stat. Sumele vor fi transferate bugetelor locale de la bugetul de stat, prin
bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, iar valoarea sumelor
acordate ca sprijin va fi de maximum 45% din costurile determinate pentru
combustibilul propriu folosit. Aceste prevederi intra in vigoare la 1
ianuarie 2007.
In localitatile
in care nu a fost stabilit un pret local de facturare a energiei termice, facturarea
se va face la pretul de 107,5 lei/Gcal, pina la data stabilirii
pretului local, dar nu mai tirziu de 60 zile de la data intrarii in
vigoare a Ordonantei aprobate de
Guvern.
Autoritatile
locale vor participa la subventionarea cheltuielilor de producere a energiei
termice pentru localitatea proprie cu minim 10% din costuri .
Avind in vedere
situatia actuala a sistemului de alimentare cu energie termica din municipiul
Buzau, volumul mare de investitii realizat, gradul de suportabilitate al
populatiei, RAM Buzau va actiona in urmatoarele directii :
1. Reducerea
costurilor la elementele de baza :
-
gaze naturale
-
energie electrica
-
apa
-
forta de munca
2. Investitii
la sursa de caldura CET care sa aiba o mai mare eficienta energetica si sa
conduca la costuri reduse pe elemente
( energie electrica, gaze naturale, forta de munca )
3. Implementarea
unui sistem de tarifare liniar
4. Accesarea
programelor nationale si europene de reducere a costurilor privind producerea,
transportul si distributia energiei termice
5. Reglementarea
sistemului de autofinantare pentru serviciile publice de producere, transport
si distributie a energiei termice cu asigurarea eficientei economico-financiare
6. Reducerea
costului de productie a Gigacaloriei prin folosirea unor surse de energie
neconventionale ( energie solara, biogaz) sau solutii moderne ( cogenerare )
7. Implicarea
autoritatilor locale in corelarea cresterii nivelului de trai , a gradului de
suportabilitate , inclusiv a costurilor de incalzire cu masurile de protectie
sociala, concomitent cu politica de eficientizare a sistemului de incalzire.